Articolul de față propune o analiză a dimensiunii filosofice a romanului Geniu pustiu, de Mihai Eminescu, cu accent pe influențele gândirii kantiene și schopenhaueriene în structurarea conceptelor centrale ale operei. Demersul este relevant pentru predarea literaturii române în liceu, oferind cadrelor didactice și elevilor o perspectivă interdisciplinară asupra textului eminescian: nu ca produs al unui simplu talent liric, ci ca expresie matură a unui spirit filosofic format în contact direct cu idealismul german. Înțelegerea acestor fundamente filosofice aprofundează lectura operei eminesciene în ansamblu și facilitează o abordare integrată a literaturii și filosofiei în curriculum-ul preuniversitar.
Le harcèlement scolaire, un phénomène actuel à exploiter à l’aide des ressources éducatives libres
En France, le harcèlement scolaire est un phenomène actuel auquel le ministère accorde une attention majeure. Puisque le harcèlement nuit gravement à la vie scolaire, la prévention et la lutte contre le harcèlement entre élèves est l’une des priorités du ministère. Il y a même une stratégie digitale : un site internet (nonauharcelement.education.gouv.fr), un centre de ressources « Non au harcèlement » et une page Facebook, un clip national de sensibilisation dont le slogan est : « Le harcèlement, pour l’arrêter il faut en parler » et un concours de courts-métrages qui mobilise des milliers d’élèves et de professionnels – le prix « Non au harcèlement ». Le ministère a développé un partenariat avec les médias pour favoriser des reportages en vue de réduire les phénomènes de harcèlement. Les campagnes nationales du ministère contribuent à la prise de conscience de la population, celle-ci ayant à la disposition un numéro vert, le 3020 pour trouver conseils. C’est un sujet dont il faut parler !
Study: Modern Strategies in English Language Teaching and Learning (ELT)
In the era of globalization, English has transitioned from a mere school subject to an indispensable communication tool (Lingua Franca). The contemporary challenge for educators is to move away from the traditional model (focused on translation and rote grammar) toward a communicative.student-centered approach.
De la teorie la acțiune: cum transformă proiectele interdisciplinare educația viitorului
Într-o lume marcată de provocări ecologice fără precedent, școala nu mai poate fi doar un spațiu al memorării de cunoștințe, ci trebuie să devină un laborator al experimentării soluțiilor practice pentru conflictele care apar. Un studiu recent demonstrează faptul că teme vitale precum apa și energia pot deveni nucleul unui sistem de învățare modern, la nivel european, dar, mai ales, uman.
Dincolo de cadrul tablei: Magia eTwinning în clasa a IV-a
Clasa a IV-a reprezintă un prag simbolic în viața unui elev: este momentul în care curiozitatea naturală se întâlnește cu o dorință tot mai mare de autonomie și explorare. În acest context, proiectele eTwinning nu sunt doar activități opționale, ci veritabile ferestre deschise către o lume fără frontiere, unde matematica, limbile străine și prietenia se contopesc într-o experiență de învățare unică.
Beneficiile activităților outdoor asupra învățării (Studiu)
În ultimele decenii, educația a cunoscut o reconfigurare profundă, determinată de schimbările sociale, tehnologice și culturale, dar și de nevoia tot mai evidentă de a adapta procesul de învățare la realitatea și la nevoile elevilor. În acest context, activitățile outdoor au câștigat o importanță crescândă, fiind percepute nu doar ca o alternativă atractivă la lecțiile tradiționale desfășurate în sala de clasă, ci ca un demers educațional cu impact semnificativ asupra calității și profunzimii învățării. Studiul de impact asupra beneficiilor activităților outdoor evidențiază modul în care mediul exterior devine un catalizator al învățării autentice, al motivației și al dezvoltării globale a elevului.
Instrucțiunea nr. 8. Aplicație practică la istorie
În lucrarea de față, ne propunem să oferim o modalitate de aplicare a instrucțiunii nr. 8 din 1 septembrie 2025 în mod concret la disciplina istorie, la clasa a V-a. Inițial, vom prezenta prevederile instrucțiunii, parte urmată de o abordare concretă la disciplina istorie, clasa a V-a, unitatea de învățare „Civilizația Orientului Antic”. Instrucțiunea nr. 8, din 1 septembrie 2025, trasează modalitatea de aplicare unitară a prevederilor referitoare la utilizarea timpului disciplinei de studiu aflat la dispoziția cadrului didactic în învățământul gimnazial și liceal. Această instrucțiune își propune să contribuie la creșterea calității învățării.
Digitalizarea educației în România: provocări, oportunități și practici inovatoare. Experiențe didactice din sistemul educațional românesc
Prezentul articol explorează procesul de digitalizare a educației în România, analizând provocările sistemice, oportunitățile emergente și practicile didactice inovatoare implementate în contextul transformării digitale post-pandemice. Prin analiza experiențelor concrete din sistemul educațional românesc, studiul identifică factorii critici de succes în integrarea tehnologiilor educaționale, barierele infrastructurale și pedagogice, precum și soluțiile adoptate de cadrele didactice pentru optimizarea procesului de predare-învățare în mediul digital. Cercetarea evidențiază necesitatea unei abordări holistice care combină dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice cu investițiile în infrastructură tehnologică și reforma curriculară adaptată cerințelor secolului XXI.
Gender Differences in Conversation: A Case Study
Communication is unavoidable and human beings are constantly involved in this process of exchanging ideas, thoughts, and feelings with others. There are different strategies when it comes to communicative competence and these strategies can occur because of gender discrepancies: men and women sometime use different styles in communicating with one other. In our everyday lives we are surrounded by preconceived ideas on communication and the use of language being uttered by men and women in different ways.
Étude approfondie sur l’impact de la réduction du nombre d’heures de français langue étrangère sur les élèves
Cette étude analyse les effets pédagogiques, cognitifs, socio‑affectifs et institutionnels de la réduction du nombre d’heures consacrées au français langue étrangère (FLE) dans les systèmes éducatifs contemporains. En s’appuyant sur des travaux francophones en didactique des langues, en psycholinguistique et en sociologie de l’éducation, elle met en évidence les conséquences directes sur la progression linguistique, la motivation des apprenants, la construction des compétences métalinguistiques et l’accès à la culture francophone. L’étude propose également des recommandations pour maintenir la qualité de l’enseignement du FLE dans un contexte de contraintes curriculaires.