Să particip la primul meu curs Erasmus+ a reprezentat, dincolo de acumularea și însușirea unor informații noi, și un adevărat schimb de experiențe, descoperirea de noi perspective și mai ales creionarea unor soluții practice pentru anumite probleme cu care sistemul de învățământ și societatea civilă se confruntă la nivel european. În urma acestei experiențe am ajuns la concluzia că cele mai importante lecții pentru mine, ca profesor la început de drum, sunt cele în urma cărora aflu cum pot să înțeleg elevii mai bine, să îi ajut, să fiu lângă ei în procesul de a deveni mai buni, mai responsabili și mai atenți la ceea ce simt oamenii din jurul lor.
Cum poți face timpul aliatul tău cu ajutorul asistentului AI
În pregătirea mea pentru rolul de formator în programul „Clasa Viitorului cu AI”, am cercetat cum pot sprijini asistenții de inteligență artificială învățarea, pornind de la resursele de antrenament pentru concursul de directori. Din ceea ce am citit după concurs și din interviurile cu participanții, am desprins că principala dificultate semnalată a fost timpul scurt pentru rezolvarea itemilor. Înțelegerea cerințelor, efectuarea calculelor și verificarea răspunsurilor trebuiau să încapă într-un interval care, pentru mulți candidați, s-a dovedit insuficient.
Clasa noastră, o familie: Incluziune, stare de bine și empatie prin metodologia Design for change
Școala modernă trebuie să fie un spațiu viu al participării active, al incluziunii autentice și al dezvoltării personale, un loc în care fiecare elev să se simtă văzut, ascultat și valorizat. Pornind de la premisa că starea de bine a elevilor și sentimentul profund de „apartenență la grup” sunt fundamentale pentru prevenirea abandonului școlar și a izolării, clasa noastră s-a implicat într-un demers bazat pe metodologia globală Design for Change (DFC).
Dincolo de FB: evaluarea care face vizibil progresul fiecărui elev
Implementarea standardelor naționale de evaluare reprezintă o etapă importantă în modernizarea procesului educațional, prin orientarea evaluării către competențe, transparență și progres individual. Articolul evidențiază rolul standardelor în evaluarea elevilor de clasa a II-a, analizând descriptorii de performanță și posibilitățile de aplicare a acestora la disciplinele Comunicare în limba română și Matematică și explorarea mediului. Sunt prezentate exemple de activități și modalități prin care evaluarea poate deveni un instrument de sprijin al învățării, nu doar de apreciere a rezultatelor școlare.
Educația verde în învățământul primar – de la conștientizarea problemelor de mediu la învățarea prin proiecte. Perspective europene din cadrul unei mobilități Erasmus+
Transformările sociale, economice și ecologice din ultimele decenii au determinat reconsiderarea profundă a rolului educației în pregătirea noilor generații. Într-un context caracterizat de schimbări climatice accelerate, diminuarea biodiversității, poluare și utilizarea excesivă a resurselor naturale, școala are responsabilitatea de a dezvolta nu doar cunoștințe, ci și valori, atitudini și comportamente orientate spre sustenabilitate. Această responsabilitate devine cu atât mai pregnantă cu cât provocările globale impun formarea unor cetățeni capabili să gândească sistemic și să acționeze în mod solidar, conștienți de interdependența dintre dimensiunea ecologică, cea socială și cea economică a dezvoltării.
Scientix – o comunitate europeană care aduce educația STEM mai aproape de profesori și elevi
Educația contemporană are nevoie de metode de predare care să stimuleze curiozitatea, creativitatea, gândirea critică și capacitatea elevilor de a găsi soluții la probleme reale. În acest context, educația STEM – Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică – oferă oportunități valoroase pentru dezvoltarea competențelor necesare în societatea actuală.
Repere în istoria omenirii. De la Renaștere până în prezent
Istoria universală nu înseamnă doar o succesiune de evenimente mai mult sau mai puțin importante, ci pune în evidență contextul geopolitic și legăturile cauzale, modul de utilizare și de distribuire a resurselor planetei, organizarea administrativă și structurile politice, drepturile și libertățile cetățenești, cultura și calitatea vieții, știința și tehnologia.
Taxonomia DOK – Depth of Knowledge
Taxonomia DOK (Depth of Knowledge) a fost creată de Norman L. Webb și publicată în anul 1997. Scopul inițial a fost crearea unui mecanism de analiză statistică, evaluarea gradului de „aliniere” dintre curriculum, manuale și testele naționale în matematică și științe. Se observase o discrepanță între standardele existente și testele finale aplicate elevilor în contextul anilor ’90 în SUA.
Erasmus+. Povestea unei școli care a învățat să privească mai departe
Uneori, o călătorie schimbă o perspectivă. O perspectivă schimbă o practică. O practică schimbă o clasă. Iar multe schimbări mici pot transforma o școală. Dacă ar fi să spun povestea Erasmus+ a Școlii Gimnaziale Viișoara într-o singură frază, aceasta ar fi: am plecat pentru a învăța și ne-am întors pentru a schimba.
Experiențe Erasmus+ în Bulgaria. Consolidarea dimensiunii europene a educației
Articolul prezintă experiența unei mobilități de tip job shadowing desfășurate în perioada 22–24 iunie de trei cadre didactice – un director adjunct, un profesor de geografie și un profesor de religie – într-o instituție de învățământ liceal din Gulyantsi, Bulgaria. Sunt descrise obiectivele mobilității: managementul clasei la nivel liceal, motivarea adolescenților și reducerea absenteismului, proiectarea didactică transdisciplinară, consolidarea dimensiunii europene a școlii și integrarea instrumentelor digitale în predare, învățare și evaluare. Programul celor trei zile este structurat tematic: leadership și coordonare la nivelul școlii, predarea geografiei și a educației culturale în context european, respectiv educația pentru valori și evaluarea digitală. Pentru fiecare zi sunt evidențiate activitățile de observare, metodele de învățare colaborativă și activă (Peer Learning, Jigsaw, Problem-Based Learning) și instrumentele digitale utilizate de cadrele didactice din școala gazdă. Articolul reliefează valoarea observării directe a practicilor de la clasă și a discuțiilor de feedback cu mentorul. Aceste practici pot fi comparate cu cele din România și transferate în activitatea școlii.