Incluziunea școlară nu poate fi evaluată exclusiv prin prezența elevului în sala de clasă sau prin existența unor măsuri de sprijin. Ea presupune participare, relații semnificative, recunoaștere și sentimentul că fiecare copil aparține comunității școlare. Articolul analizează rolul vocii elevului ca resursă pentru înțelegerea experienței educaționale și propune modalități simple de colectare a feedbackului, observare a participării și ajustare a practicilor școlare. Accentul cade pe trecerea de la incluziunea formală la una trăită și evaluată prin experiențele reale ale copiilor.
Complementaritatea modelelor teoretice ale leadershipului în managementul clasei de elevi
Școala de astăzi se schimbă mult, atât din punct de vedere legislativ, cât și ca mod de organizare, iar tendința este tot mai clar spre o educație incluzivă, în care elevul se află în centru. Odată cu aceste schimbări, se schimbă și rolul profesorului. Nu mai este suficient să predea și să transmită informații, ci trebuie să știe să organizeze clasa, să medieze conflictele și să sprijine buna funcționare a grupului. În aceeași clasă ajung să învețe elevi foarte diferiți între ei, unii lucrează mai repede, alții au nevoie de mai mult timp, unii au cerințe educaționale speciale, iar în unele școli clasele sunt chiar comasate. Din acest motiv, cred că managementul clasei nu mai poate fi redus la câteva metode prin care profesorul menține ordinea. El presupune cunoștințe teoretice, abilități practice și, poate cel mai important, capacitatea de a construi relații. Felul în care cadrul didactic își conduce clasa influențează direct atmosfera în care se învață și măsura în care fiecare elev se simte acceptat.
Calități ale profesorului reflexiv
Meseria de profesor este una nobilă, care presupune nu doar transmiterea cunoștințelor, ci și formarea caracterului elevilor. Rolul dascălului este de a le câștiga încrederea, de a-i inspira și de a-i motiva să își valorifice potențialul, ajutându-i să devină persoane echilibrate, competente și încrezătoare în propriile forțe.
Scientix – poartă spre succes
În educația contemporană, succesul nu mai înseamnă doar acumularea de informații, ci capacitatea elevilor de a le conecta, de a le aplica în contexte reale și de a găsi soluții creative la provocările lumii în care trăiesc. În acest demers, educația STE(A)M devine o abordare esențială, reunind știința, tehnologia, ingineria, artele și matematica într-un proces de învățare activ, interdisciplinar și relevant. Pentru mine, în calitate de ambasador Scientix, această viziune reprezintă mai mult decât un principiu pedagogic: este o direcție de dezvoltare profesională și o sursă de inspirație pentru construirea unor experiențe educaționale cu impact.
Bullyingul în școală: de la recunoaștere la intervenție. Rolul cadrului didactic
Articolul prezintă fenomenul bullyingului în mediul școlar, formele și efectele sale, cadrul legal din România și rolul cadrului didactic în prevenție și intervenție. Sunt propuse strategii care protejează victima și sprijină schimbarea comportamentului agresorului.
Dincolo de diagnostic: Încredere, autonomie și participare în educația elevilor cu cerințe educaționale speciale
Educația incluzivă nu înseamnă doar prezența copilului cu cerințe educaționale speciale (CES) într-o instituție de învățământ, ci asigurarea unui mediu în care acesta să fie acceptat, respectat, înțeles și sprijinit în funcție de particularitățile sale individuale. În activitatea mea de cadru didactic de sprijin, am înțeles că fiecare copil reprezintă o individualitate, cu propriul ritm de dezvoltare, propriile dificultăți și propriile posibilități. Dincolo de documente, evaluări și obiective educaționale, există emoții, temeri, speranțe și o muncă permanentă de colaborare între familie și echipa educațională.
Educația fizică în clasa a IX-a: Optimizarea armoniei corporale și consolidarea unui stil de viață sănătos
Prezentul articol analizează competența generală 1 din programa școlară de educație fizică și sport pentru clasa a IX-a, centrată pe practicarea disciplinelor sportive în contexte autonome și independente, în vederea optimizării armoniei corporale și consolidării unui stil de viață sănătos. Sunt examinate competența specifică 1.1, referitoare la efectuarea programelor de exerciții fizice pentru optimizarea posturii corporale și dezvoltarea fizică armonioasă, precum și sugestiile metodologice privind proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea activităților didactice. Articolul evidențiază potențialul interdisciplinar al educației fizice, conexiunile cu „noile educații” și rolul resurselor digitale în eficientizarea procesului instructiv-educativ. Prin abordarea integrată a dimensiunilor motrice, cognitive, sociale și atitudinale, disciplina educație fizică și sport se afirmă drept o componentă esențială a formării integrale a elevului de liceu.
Elevul scutit medical – din spectator în participant activ la lecția de educație fizică
Articolul pornește de la o situație pe care orice profesor de educație fizică o cunoaște: elevul scutit medical care petrece ora pe bancă, la marginea terenului. Propun o abordare în care scutirea este înțeleasă ca scutire de efort, nu de învățare, și prezint rolurile, instrumentele și modalitățile de apreciere prin care elevul scutit devine un participant activ la lecție – arbitru, observator, consemnator, organizator sau reporter. Experiența mea arată că, atunci când primește o sarcină clară și utilă, elevul scutit își regăsește locul în colectiv, iar lecția câștigă un ajutor valoros.
Eficiența aplicației Kahoot! și a quizurilor interactive în procesul de învățare
Dezvoltarea tehnologiei digitale a determinat apariția unor noi metode de predare și evaluare, menite să transforme învățarea într-o activitate mai atractivă și mai eficientă. Printre acestea se numără aplicația Kahoot! și quizurile interactive, instrumente digitale care îmbină verificarea cunoștințelor cu elemente specifice jocurilor. Acestea permit copiilor să răspundă la întrebări, să primească feedback imediat și să își urmărească progresul într-un mediu dinamic și interactiv.
From Chalk to Chatbot: Lessons from Lisbon (Erasmus+)
I started teaching almost 30 years ago, with nothing more than a blackboard, a piece of chalk and a textbook at hand. In those days, lessons were built from spoken words, from exercises carefully copied onto the board and from the patience needed to explain the same thing a second and a third time. Today, I could not imagine a classroom activity without the contribution of technology, whether it comes in the form of the interactive whiteboard, the educational platforms we rely on, or the tablets and phones with which my students set out on their adventure of discovery.
