EDICT – Revista Educației

Larisa Pelin • Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Suceava (Suceava) • România

22 august 202621 august 2026 • 7 minute

Phonological Awareness and Its Role in the Development of Reading and Writing Skills: Implications for Speech and Language Therapy

The acquisition of reading and writing involves the progressive development of linguistic and cognitive skills that enable children to understand the relationship between oral language and its written representation. Among these skills, phonological awareness plays an important role because it involves the ability to identify and consciously manipulate the sound structure of spoken language.
Phonological awareness is a broad concept that includes sensitivity to rhyme and syllable structure, as well as the ability to identify and manipulate phonemes. Phonemic awareness refers specifically to the ability to identify and manipulate phonemes, the smallest sound units of spoken language. This distinction is relevant to speech and language therapy because intervention activities can be organized progressively, moving from larger phonological units toward increasingly complex operations involving individual phonemes.

Articol complet →

Sorin Dumitru Precup • Colegiul Național Doamna Stanca, Satu Mare (Satu-Mare) • România

22 august 202621 august 2026 • 7 minute

Metoda TAPPS – Thinking Aloud Pair Problem Solving la disciplina istorie

Metoda TAPPS (Thinking Aloud Pair Problem Solving) este o strategie de învățare cooperativă în care elevii lucrează în perechi, asumându-și roluri distincte – „rezolvitor de probleme” și „ascultător” – pentru a externaliza procesul de gândire în timp ce rezolvă sarcini complexe. Deși inițial dezvoltată pentru disciplinele STEM, TAPPS se aplică eficient și la istorie, transformând analiza surselor, interpretarea cauzalității și argumentarea istorică într-un proces vizibil și metacognitiv.

Articol complet →

Daniela Pribeanu • Colegiul Național Bănățean, Timișoara (Timiş) • România

21 august 202620 august 2026 • 7 minute

Erasmus+ la Colegiul Național Bănățean

Uneori, o școală devine mai mult decât un loc în care se învață, devine un spațiu al întâlnirii, al întrebărilor, al ideilor și al schimbării. Așa a fost săptămâna în care Colegiul Național Bănățean și-a deschis porțile pentru cei 12 elevi și cei 2 profesori ai școlii partenere din Żory, Polonia, în cadrul proiectului Erasmus+ „A Cool School for Global Warming”.

Articol complet →

Mirela Precup • Colegiul Național Doamna Stanca, Satu Mare (Satu-Mare) • România

22 august 202620 august 2026 • 5 minute

De la formarea Erasmus+ la practica la clasă: utilizarea inteligenței artificiale în CLIL

În cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331672 – Acreditare în domeniul Educație Școlară al Colegiului Național „Doamna Stanca” Satu Mare, am avut oportunitatea de a participa la cursul „AI for CLIL: Lesson Plans, Resources and Assessment Tools”, organizat de Europass Teacher Academy la Nisa, Franța, în perioada 20–25 iulie 2026.
Mobilitatea a reprezentat o importantă experiență de dezvoltare profesională și cooperare internațională, având ca temă utilizarea inteligenței artificiale (IA) în CLIL – Content and Language Integrated Learning. Scopul cursului a fost explorarea modalităților prin care IA poate sprijini planificarea lecțiilor, crearea resurselor educaționale, dezvoltarea activităților de învățare și evaluarea, contribuind la implicarea, autonomia și creativitatea elevilor.

Articol complet →

Ruxandra-Ioana Mazilu • Creșa Pitești (Argeş) • România

21 august 202620 august 2026 • 6 minute

De la plâns la autonomie: experiențe privind adaptarea copilului la mediul creșei

Intrarea copilului în colectivitatea creșei are o importanță semnificativă atât pentru acesta, cât și pentru familia sa. Pentru copilul antepreșcolar, această experiență poate însemna prima separare semnificativă de părinți și primul contact cu un mediu educațional organizat. Adaptarea nu se produce în același mod și în același timp pentru toți copiii. Unii acceptă relativ ușor noul mediu, în timp ce alții au nevoie de mai mult timp pentru a se simți în siguranță. Plânsul la despărțirea de părinte, refuzul inițial al activităților sau nevoia de apropiere de un anumit adult pot reprezenta modalități prin care copilul își exprimă emoțiile și nevoia de securitate.

Articol complet →

Constantin Cristian Diaconescu • Liceul Teoretic Ion Cantacuzino, Pitești (Argeş) • România

20 august 202620 august 2026 • 7 minute

Natura bacoviană în permanentă schimbare

Articolul analizează modul în care natura este reprezentată în poezia lui George Bacovia, ca spațiu aflat într-o permanentă transformare și în concurență cu mediul urban. Sunt puse în evidență cadrele spațiale recurente – câmpul, cârciuma, parcul, cafeneaua, târgul – și fenomenele naturale (ploaia, ninsoarea, ceața) care contribuie la conturarea unei atmosfere tulburi, apropiate de o viziune apocaliptică specifică simbolismului. Pe baza exemplificărilor din poeme precum „Sonet”, „Amurg violet”, „Frig”, „Pastel” sau „Furtună”, este urmărită cromatica specifică universului bacovian – galbenul, violetul și roșul – ca expresie a stărilor de nevroză și dezorganizare sufletească. Articolul evidențiază, de asemenea, absența umanului din peisaj și relația dintre natură și temele morții, ale descompunerii și ale singurătății, susținând ideea unei desacralizări a mitologiei cosmice tradiționale în lirica lui Bacovia.

Articol complet →

Cristina-Alina Carp • Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu, Tecuci (Galaţi) • România

22 august 202620 august 2026 • 12 minute

Împletim firele funiei literației împreună cu elevii de clasa a III-a. Bune practici din cadrul Școlii de vară cu scLipici

Conform Programei școlare pentru disciplina „Limba și literatura română”, clasele a III-a – a IV-a (OMEN nr. 5003/02.12.2014), la clasa a III-a se presupune că elevii practică deja lectura activă, „cu creionul în mână” (competența specifică 3.1) și folosesc organizatori grafici pentru a extrage informații de detaliu din texte variate (1.1, 3.1) și pentru a evidenția cuvinte-cheie (3.4). Tot la acest nivel se urmărește aprecierea valorii cărților (3.6). Clasa pe care o coordonez este atipică din multe puncte de vedere. Decalajul de vârstă, mediul socio-economic, riscul de absenteism, elevii reînscriși, lipsa sprijinului din partea familiei pentru dezvoltarea competențelor de bază sunt doar câteva aspecte care interferează cu învățarea și decalează deprinderea citit-scrisului.

Articol complet →

Ioana Alecsandrescu • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 18, Focșani (Vrancea) • România

19 august 202619 august 2026 • 7 minute

Avantajele și dezavantajele digitalizării în educația timpurie

Digitalizarea reprezintă una dintre transformările majore ale societății contemporane, influențând modul în care oamenii comunică, muncesc, se informează și învață. Educația nu face excepție de la acest proces, iar tehnologiile digitale au început să fie utilizate din ce în ce mai mult și în educația timpurie, atât în grădinițe, cât și în mediul familial. Tabletele, calculatoarele, tabletele interactive, aplicațiile educaționale, cărțile digitale, roboții educaționali și diversele platforme de comunicare cu părinții pot deveni instrumente utile în procesul educațional. Educația timpurie este însă o etapă particulară, deoarece în primii ani de viață copilul își dezvoltă rapid competențele cognitive, emoționale, sociale, motrice și de comunicare. De aceea, introducerea tehnologiei trebuie realizată cu multă atenție.

Articol complet →

Luminița-Gabriela Zegrea • Liceul Teoretic Alexandru Rosetti, Vidra (Ilfov) • România

18 august 202618 august 2026 • 8 minute

Demers de cercetare privind eficiența managementului activităților extracurriculare

Articolul prezintă designul și metodologia unei cercetări privind eficiența managementului activităților extracurriculare în unitățile de învățământ preuniversitar, urmărind modul în care planificarea, organizarea, coordonarea și evaluarea acestor activități contribuie la dezvoltarea competențelor elevilor și la calitatea procesului educațional. Cercetarea este structurată pe cinci obiective SMART, vizând identificarea tipurilor de activități extracurriculare desfășurate, evaluarea gradului de participare și satisfacție a elevilor și cadrelor didactice, analiza aplicării funcțiilor managementului educațional și formularea unor propuneri de îmbunătățire. Demersul investigativ este de tip cantitativ, cu elemente descriptive și explicative, realizat printr-un chestionar online (Google Forms), aplicat unui eșantion de elevi, părinți și cadre didactice. Sunt descrise pe scurt designul cercetării, procedura de colectare a datelor, metodele de analiză statistică și considerațiile etice avute în vedere. Prin articularea unor ipoteze verificabile și a unui instrument de cercetare validat, lucrarea își propune să ofere un cadru metodologic util pentru fundamentarea deciziilor manageriale privind activitățile extrașcolare la nivelul unităților de învățământ.

Articol complet →

Daniela Angheluță • Școala Gimnazială Sfântul Andrei (Bucureşti) • România

19 august 202618 august 2026 • 5 minute

Dezvoltarea personalității elevilor prin activitățile extrașcolare

Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.

Articol complet →

EDICT Revista educației