Copilăria timpurie reprezintă perioada fundamentală în care se pun bazele personalității și ale caracterului viitorului adult. În societatea actuală, rolul cadrului didactic din învățământul preșcolar depășește simpla transmitere de cunoștințe; accentul se mută decisiv pe ghidarea copilului către autonomie și pe dezvoltarea inteligenței sale emoționale. Pentru a deveni un adult echilibrat, capabil să facă față provocărilor, preșcolarul trebuie sprijinit să își înțeleagă propriile trăiri și să își asume mici responsabilități zilnice.
The Impact of Forest Ecology in Bucovina – Biodiversity, Management and Climate Resilience
The article examines the forests of Bucovina, in northeastern Romania, as complex ecosystems whose health depends on biodiversity, management choices and climatic conditions. It discusses the mixed stands of European beech, Norway spruce and Silver fir, the value of old-growth habitats such as the Slătioara Secular Forest, the role of deadwood in sustaining biodiversity and the regulatory function of apex predators such as the brown bear, the Eurasian lynx and the gray wolf. The analysis then turns to the long-term consequences of the spruce monocultures introduced under Austro-Hungarian administration, including vulnerability to windthrow and bark beetle outbreaks, and to the current shift towards close-to-nature forest management. Particular attention is given to climate change, with reference to modelling studies conducted in the Pătrăuți Forest District and to the upward shift of ecotones. By connecting ecological concepts to a regional case, the article offers teachers of biology, geography and environmental education a contextualised resource for discussing ecosystems, sustainability and climate resilience with their students.
Educația high-tech
Pentru sporirea șanselor tinerilor pe piața concurențială a muncii, educația trebuie adaptată permanent la schimbările din societate provocate de progresul fără precedent al științei, tehnicii și tehnologiei. High-tech reprezintă cel mai avansat nivel de dezvoltare a tehnicii și tehnologiei în diverse domenii, precum: microelectronica, circuitele integrate și semiconductorii, tehnologia informației și rețelele globale de comunicații, robotica avansată și automatizarea proceselor, fotonică și fizică nucleară, industria automobilistică, aerospațială, biotehnologia și nanotehnologia.
Stimularea lecturii la clasa I pornind de la obiceiurile de lectură ale familiilor: rezultate ale unui chestionar și strategii didactice
Pentru ca strategiile de stimulare a lecturii să fie realiste, cadrul didactic trebuie să știe cum se citește, de fapt, în familiile elevilor. Articolul prezintă rezultatele unui chestionar anonim completat de 50 de mame ale elevilor din clasa I și propune, pe baza lor, șase strategii didactice. În eșantionul investigat, 66% dintre participante declară că citesc copilului zilnic sau de câteva ori pe săptămână, dar doar 22% zilnic, că sesiunile durează de obicei 10-20 de minute (54%), iar lectura se leagă de rutina de seară (58%). Lectura pornește rar de la copil (18%), iar principalul obstacol invocat este lipsa de timp (69%), nu dezinteresul copilului (8%). Strategiile propuse (rutine scurte, acces la cărți, alegerea lecturii de către copil, varietate, comunicare cu familia, valorificarea lecturii acasă la clasă) răspund direct acestor constatări. Studiul are caracter descriptiv, iar rezultatele nu pot fi generalizate.
Competențe dezvoltate prin Scratch Tactile. Programarea fără ecrane ca experiență de învățare cognitivă, creativă și incluzivă
Integrarea gândirii computaționale în educația școlarilor poate începe înaintea utilizării propriu-zise a dispozitivelor digitale. Scratch Tactile oferă un cadru de învățare prin care copiii descoperă principiile programării utilizând blocuri fizice, personaje și planșe, fără a fi necesară folosirea unui ecran. Resursa, inspirată de filosofia creativă Scratch și ScratchJr, urmărește dezvoltarea competențelor computaționale și interdisciplinare într-un mod accesibil și incluziv.
Incluziunea copiilor cu CES în învățământul de masă cu accent pe grădiniță
Educația incluzivă reprezintă una dintre cele mai importante direcții ale învățământului contemporan, deoarece pornește de la ideea că fiecare copil are dreptul la educație, la participare și la valorizare în cadrul grupului din care face parte. În această perspectivă, copiii cu CES – cerințe educaționale speciale – nu trebuie separați de ceilalți copii, ci sprijiniți să învețe alături de ei, într-un mediu educațional adaptat nevoilor lor. La nivelul grădiniței, această abordare este cu atât mai importantă, cu cât vârsta preșcolară este etapa în care se formează deprinderile de bază, atitudinile sociale, limbajul, autonomia și încrederea în sine.
De la observație la interpretare în predarea literaturii ca reprezentare a realității
Articolul propune o abordare a noțiunilor de temă, motiv, valoare și viziune despre lume la începutul clasei a IX-a, în liceul tehnologic. Demersul pornește de la compararea unor texte scurte, continuă cu justificarea interpretărilor prin indicii textuale și se încheie cu o sarcină de transfer. Sunt prezentate modalități de sprijin diferențiat și de utilizare a tablei digitale atunci când elevii nu au manuale individuale. Activitățile reprezintă propuneri metodice, a căror eficiență urmează să fie evaluată prin produsele elevilor.
It Took Place Last Century
All I have to say is that I decided to start… it was a beautiful autumn day. It was September 15th. It was a great holiday in my heart. I started a journey in life. I started school. I don’t know what it means or what it meant to others, but it meant a lot to me. I can say that this is a chapter in my life that I am very happy about. I’m still a student, and some of my classmates would probably laugh at the way I tell this chapter of my life, but I remember with joy and deep feeling the first day, the first days, and—why not—the beautiful years I spent in elementary school. In the first grade, I read the textbooks I received with great passion, I packed my notebooks with great passion, and I made friends from day one. These friends were real, not virtual. We enjoyed each other’s company. We continued our childhood in a different form, during the happiest time of our lives, at the purest and most entertaining stage of our existence. It makes us unique.
Reflecțiile unui profesor în urma experienței Erasmus+. Cursul „Happy and Successful Learner – Tools and Theory from Finland”
La începutul lunii mai am avut ocazia să particip, la Helsinki, la cursul „Happy and Successful Learner – Tools and Theory from Finland”, finanțat prin programul Erasmus+. Pentru al nouălea an consecutiv, Finlanda a fost desemnată cea mai fericită țară din lume, conform World Happiness Report, raportul anual realizat sub egida Organizației Națiunilor Unite. Am pornit spre Finlanda hotărâtă să descopăr care este secretul acestei stări de bine. Am rămas profund impresionată de ceea ce am văzut și am trăit acolo și m-am întors acasă convinsă că unul dintre pilonii fericirii finlandezilor este sistemul lor de educație.
Pentru prima dată în cariera mea am văzut ce înseamnă cu adevărat un învățământ centrat pe copil. Nu doar la nivelul unei clase sau al unui profesor care încearcă, în limitele posibilităților, să individualizeze procesul de învățare, ci ca principiu care stă la baza întregului sistem educațional.
Rutinele vizuale la grupa mică și dezvoltarea autonomiei copilului
Pentru copilul care începe să frecventeze grădinița, programul zilnic cuprinde numeroase situații noi. Intrarea în sala de grupă, despărțirea de părinte, strângerea jucăriilor și pregătirea pentru masă presupun schimbări pe care adultul le consideră firești, dar pe care copilul încă învață să le înțeleagă. Uneori, refuzul unei sarcini poate exprima neclaritatea asupra a ceea ce urmează sau dificultatea de a întrerupe un joc preferat. În aceste împrejurări, explicațiile verbale repetate pot fi completate prin repere vizuale simple.