L’éducation, en tant qu’institution fondamentale de la société, se trouve dans un état permanent de transformation, reflétant la dynamique historique, culturelle et technologique des époques qu’elle traverse. Actuellement, ce processus est marqué par une accélération sans précédent du changement, qui impose une profonde reconsidération des finalités, des méthodes et des outils didactiques. Dans ce contexte, l’innovation en éducation devient un concept central du discours pédagogique contemporain, désignant non pas une rupture radicale avec la tradition, mais une reconfiguration réflexive et systémique des pratiques éducatives.
Studiu privind rolul opționalului Educație pentru sănătate
Educația pentru sănătate, în calitate de disciplină opțională integrată în Curriculum la Decizia Școlii (CDȘ), reprezintă o componentă curriculară cu impact formativ demonstrat asupra dezvoltării fizice, psihice și sociale a elevilor. Prezentul studiu analizează obiectivele fundamentale ale disciplinei, efectele acesteia asupra comportamentelor elevilor și rolul parteneriatului școală–familie în implementarea eficientă a conținuturilor. Sunt evidențiate, totodată, principalele provocări cu care se confruntă cadrele didactice și instituțiile școlare în predarea acestui opțional. Concluziile subliniază necesitatea consolidării statutului disciplinei în cadrul ofertei curriculare naționale, pe baza unor argumente pedagogice, epidemiologice și de sănătate publică.
Participarea la programul Erasmus+ „Trecerea de la integrare la incluziune prin metode nonformale”
Programul Erasmus+ reprezintă una dintre cele mai importante inițiative europene dedicate educației, formării și dezvoltării personale, oferind oportunități valoroase pentru elevi și cadre didactice. Participarea la acest program contribuie semnificativ la dezvoltarea competențelor cheie, la promovarea diversității și la facilitarea trecerii de la integrare la incluziune în mediul educațional.
Dizabilitatea intelectuală. Definiție, clasificare, cauze, grade ale dizabilității intelectuale
În literatura de specialitate internațională, cu referire la persoanele cu dizabilități, se utilizează o varietate de termeni, în funcție de perspectiva din care este abordată dizabilitatea, utilizându-se într-o abordare mai veche, conformă modelului social al dizabilității, propusă în 1980 de Organizația Mondială a Sănătății [OMS], prin Clasificarea Internațională a Deficiențelor, Dizabilităților și Handicapurilor [CIDIH][ engl. International Classification of Impairments, Disabilities and Handicaps [ICIDH]], triada deficiență – dizabilitate – handicap (Răcășan, p. 1).
Educația, între ieri, astăzi și mâine: Noile roluri ale profesorului
Astăzi, discursul despre „școala viitorului” nu mai este o proiecție SF, ci o necesitate imediată. Ne imaginăm un spațiu în care exclamațiile de deznădejde precum „Vai, ce greu e!” sau „Nu știu de unde să încep!” dispar, fiind înlocuite de curiozitate ghidată. În această nouă paradigmă, profesorul nu își pierde relevanța, ci își rafinează misiunea: el rămâne pilonul central care transmite cunoașterea, însă o face într-un mod constructiv și participativ, adaptând arsenalul pedagogic la ritmul biologic și intelectual al elevului.
Bullying în școală: o analiză prin prisma teoriei lui Dan Olweus
Bullying-ul școlar reprezintă unul dintre fenomenele cu cel mai semnificativ impact negativ asupra climatului educațional și asupra dezvoltării socio-emoționale a elevilor. Prezentul articol analizează o situație ipotetică de bullying în ciclul primar, prin prisma celor trei elemente definitorii identificate de Dan Olweus: intenționalitatea agresiunii, caracterul său repetitiv și dezechilibrul de putere dintre agresor și victimă. Pornind de la acest cadru teoretic, articolul examinează nu doar efectele asupra victimei directe, ci și impactul emoțional și psihologic asupra „spectatorilor”, subliniind felul în care pasivitatea colectivă contribuie la instaurarea unui „cerc al tăcerii” care erodează climatul de siguranță al clasei.
Art Connects Cultures, an eTwinning Project between Romania and Türkiye
“Art is the universal language of mankind,” wrote Henry Wadsworth Longfellow, and this idea became the heart of the eTwinning project Art Connects Cultures, which brought together 15 eleventh-grade art and music students from Aurel Popp Art High School in Satu Mare, Romania, and Itrî Güzel Sanatlar Lisesi Sincan in Ankara, Türkiye. The project was founded by two English language teachers, myself as the founder, together with co-founder Havvana Çankaya. It created a meaningful space where students communicated exclusively through handwritten letters. Through this creative exchange, students discovered that art can bridge distances, cultures, and traditions that words alone sometimes fail to connect. To our delight, communication unfolded not only through letters, but also through colours, rhythms, and imagination shared across borders.
Autonomia în educația timpurie: Fundamentul unui copil încrezător
Educația timpurie constituie un domeniu prioritar în științele educației, fiind recunoscută pentru impactul major asupra dezvoltării globale a copilului. În această etapă, autonomia devine un construct central, corelat cu dezvoltarea competențelor cognitive, socio-emoționale și comportamentale. Literatura recentă evidențiază faptul că experiențele din primii ani de viață au un caracter amplificat asupra dezvoltării, datorită plasticității crescute a creierului copilului. În cadrul paradigmei contemporane, autonomia nu mai este interpretată exclusiv ca independență comportamentală, ci ca o capacitate complexă de autoreglare, luare de decizii și implicare activă în propria învățare.
Echilibrul dintre autoritate și empatie, văzut din bancă
Leadershipul educațional, în contextul actual, depășește dimensiunea formală a autorității și se construiește în zona relațională, acolo unde empatia, adaptabilitatea și coerența devin instrumente esențiale. Să fii lider într-o clasă de copii de șase ani e o provocare care nu se regăsește în manualele clasice sau cursurile de management. Nu e despre puterea pe care o are adultul, ci despre acea conexiune fină care se naște la intersecția dintre reguli clare și o mână întinsă cu blândețe Prezentul articol propune o perspectivă practică asupra modului în care acest echilibru se regăsește la clasa pregătitoare, valorificând experiența didactică directă și reflecția asupra parcursului unei generații de elevi. Sunt evidențiate interdisciplinaritatea și flexibilitatea ca repere ale unui leadership educațional autentic.
Învățarea prin descoperire în studierea topirii, ca tip de transformare a materiei
Învățarea prin descoperire reprezintă o metodă modernă de predare, centrată pe elev, care încurajează explorarea, experimentarea și formularea propriilor concluzii. Spre deosebire de metodele tradiționale, în care informația este transmisă direct, această abordare îi implică activ pe elevi în procesul de învățare, dezvoltându-le curiozitatea și gândirea critică. Un domeniu potrivit pentru aplicarea acestei metode este studiul transformărilor materiei, clasa a III-a, în special fenomenul de topire, care poate fi ușor observat și experimentat.
