În contextul actual al educației, predarea matematicii presupune nu doar transmiterea de cunoștințe, ci și dezvoltarea unor competențe cognitive și metacognitive complexe. Prezentul articol analizează aplicabilitatea modelului nivelurilor logice, elaborat de Robert Dilts, în optimizarea procesului de predare-învățare a matematicii. Abordarea este realizată dintr-o perspectivă teoretică, evidențiind rolul celor șase niveluri – mediul, comportamentul, capacitățile, convingerile și valorile, identitatea și scopul – în explicarea și gestionarea dificultăților de învățare. Analiza evidențiază faptul că integrarea acestui model în practica didactică poate contribui la creșterea motivației elevilor, la dezvoltarea gândirii matematice și la îmbunătățirea performanțelor școlare.
Folclorul – cea dintâi literatură
Prezentul articol propune o incursiune în universul literaturii populare române, explorând conceptele fundamentale ale folcloristicii și relevanța acestora pentru educația culturală a elevilor. Pornind de la originile termenului de „folclor” și de la contribuțiile esențiale ale marilor culegători din cultura română, articolul argumentează că studiul creațiilor populare – basme, balade, proverbe, doine – nu reprezintă doar o recuperare a trecutului, ci un instrument pedagogic viu, prin care elevii își pot construi identitatea culturală, pot dezvolta sensibilitatea literară și pot înțelege continuitatea dintre tradiție și modernitate. Articolul urmărește să ofere un cadru conceptual coerent pentru integrarea folcloristicii în practica didactică la clasă.
Optimiser l’apprentissage du FLE grâce aux ressources numériques et aux technologies
Notre époque est marquée par une révolution technologique sans précédent qui se manifeste entre autres par le développement de l’intelligence artificielle, comme ChatGPT, Google Bard ou Perplexité. Ces évolutions ont bouleversé le domaine de l’éducation, et les enseignants se retrouvent aujourd’hui confrontés à des défis de taille, car il est devenu très facile pour les élèves de s’appuyer sur ces technologies afin de dupliquer ou de résoudre des dissertations, des devoirs ou même des examens, nécessaires à l’ère du tout numérique. C’est donc une occasion pour les étudiants d’augmenter leur classement dans les établissements.
Digital Tools as a Means of Enhancing Student Engagement in Contemporary Education
In the context of rapid technological development, education systems are continuously adapting to meet the needs of modern learners. Students today are digital natives, accustomed to interactive environments, multimedia content, and instant access to information. As a result, traditional teaching methods are often insufficient to maintain their attention and motivation. The integration of digital tools into the teaching process has become an essential strategy for increasing student engagement and improving learning outcomes.
Impactul inteligenței artificiale generative asupra procesului instructiv-educativ la nivel liceal: oportunități pedagogice, provocări cognitive și implicații etice
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale generative după anul 2022 a schimbat semnificativ relația dintre tehnologie și educație, inclusiv în învățământul liceal. Instrumente precum ChatGPT au devenit accesibile elevilor și profesorilor, fiind utilizate pentru explicarea noțiunilor, sprijinirea redactării, generarea de idei, rezolvarea de probleme și diferențierea instruirii. Prezentul articol analizează impactul inteligenței artificiale generative asupra educației, la nivel liceal, dintr-o perspectivă critică și documentată, pe baza literaturii recente și a unor studii empirice relevante. Analiza evidențiază că aceste tehnologii pot susține performanța școlară, înțelegerea conceptelor și formele de învățare personalizată, însă efectele lor benefice depind de designul pedagogic, de nivelul de alfabetizare AI al elevilor și de menținerea rolului profesorului ca mediator cognitiv și etic. În același timp, utilizarea lor ridică probleme serioase privind superficializarea procesării informației, diminuarea gândirii critice, vulnerabilizarea integrității academice și acceptarea necritică a unor răspunsuri generate automat. Concluzia centrală este că integrarea AI în educația liceală nu trebuie concepută ca substituire a profesorului sau a efortului intelectual al elevului, ci ca oportunitate condiționată de reglementare pedagogică, competențe critice și practici de evaluare adecvate.
Utilizarea excesivă a telefonului și a tehnologiei – între beneficii și riscuri
În ultimele decenii, tehnologia a devenit o componentă esențială a vieții cotidiene, influențând profund modul în care oamenii comunică, învață și își organizează activitățile zilnice. Telefonul mobil, în special smartphone-ul, a evoluat rapid, devenind un instrument indispensabil atât pentru adulți, cât și pentru copii și adolescenți. Deși beneficiile tehnologiei sunt evidente și incontestabile, utilizarea excesivă a acesteia ridică numeroase probleme care merită analizate cu atenție.
Dezvoltarea personalității copiilor prin activități extracurriculare
Activitățile extracurriculare reprezintă un factor esențial în dezvoltarea personalității copiilor, contribuind la formarea competențelor sociale, emoționale și cognitive. Lucrarea de față analizează rolul acestora în educația contemporană, evidențiind beneficiile și impactul asupra dezvoltării armonioase a copilului.
Strategii de lucru cu copiii cu ADHD în grădiniță
În societatea actuală, cadrele didactice se confruntă cu o diversitate tot mai mare a nevoilor educaționale și comportamentale în rândul preșcolarilor. Printre cele mai frecvente provocări întâlnite la grupă se numără Tulburarea de Deficit de Atenție și Hiperactivitate (ADHD). Această tulburare neurobiologică nu este doar o problemă de „neastâmpăr”, ci o barieră reală în calea învățării și socializării, care necesită din partea educatorului nu doar răbdare, ci un set de strategii bine fundamentate.
Succesul integrării copilului cu ADHD depinde de capacitatea cadrului didactic de a transforma mediul grădiniței dintr-unul restrictiv într-unul suportiv, unde energia debordantă este canalizată constructiv.
Tradiție și modernitate în societatea contemporană – surse de inspirație
Folclorul reprezintă una dintre cele mai fertile surse de inspirație pentru creația artistică și literară universală, constituind totodată un instrument valoros în procesul educativ. Prezentul articol explorează modul în care elementele folclorice — balade, mituri și legende populare românești, precum Meșterul Manole și Miorița — supraviețuiesc și se manifestă în viața cotidiană contemporană, influențând deopotrivă arta, limba și identitatea culturală. Din perspectivă educațională, articolul argumentează că integrarea folclorului în actul didactic contribuie la dezvoltarea competențelor de lectură critică, la înțelegerea evoluției limbii române și la formarea identității culturale a elevilor, conectând învățarea formală cu dimensiunile informale și nonformale ale educației.
Managementul conflictelor în instituțiile din învățământ
Studierea managementului conflictelor este tot mai abordată în managementul instituțional și al resurselor umane, deoarece contribuie la o mai bună cunoaștere a comportamentelor individuale și în grup în cadrul unei organizații și este cauza principală a stresului. Conflictul apare, în general, ca o formă a interacțiunii umane prin care doi sau mai mulți membri ai unui grup sau ai unor colectivități intră în dezacord total sau parțial asupra unor probleme.