Prezentul articol abordează o provocare majoră a sistemului educațional contemporan: integrarea eficientă a tehnologiei digitale în procesul de predare-învățare la nivel primar, într-un context în care simpla dotare cu echipamente nu garantează transformarea pedagogică necesară. Pornind de la recunoașterea limitelor metodelor tradiționale în pregătirea elevilor pentru competențele secolului XXI, lucrarea examinează atât oportunitățile oferite de digitalizare—personalizarea învățării, creșterea motivației, dezvoltarea competențelor transversale—cât și obstacolele sistemice care împiedică implementarea sa echitabilă și eficientă.
Applications of the Residue Theorem
This paper addresses a persistent challenge in mathematics education: bridging the gap between abstract theoretical concepts and their practical applications. While the Residue Theorem represents a cornerstone of Complex Analysis, students often struggle to perceive its relevance beyond symbolic manipulation. By systematically presenting diverse applications—from computing real integrals and infinite series to determining inverse Laplace transforms and matrix decompositions – this work demonstrates how a single powerful theorem connects disparate mathematical domains and finds concrete applications in physics, engineering, and economics. The pedagogical approach emphasizes computational procedures alongside conceptual understanding, providing educators with structured examples that can transform Complex Analysis from an abstract formalism into a versatile problem-solving toolkit. This contribution aims to enhance both teaching effectiveness and student motivation by making explicit the interdisciplinary value of advanced mathematical theory.
Studiu didactic privind rolul exercițiilor de conversie epic-liric în facilitarea receptării textului liric la clasa a VIII-a
De-a lungul experienței mele didactice, în cadrul orelor de Limba și literatura română, la nivel gimnazial, am observat că elevii se simt mai aproape de textul epic față de cel liric. Dacă lectura textului narativ literar, mai ales în proză, le este la îndemână, deoarece este ca o oglindire a propriei lor existențe (și ei povestesc și ascultă diverse întâmplări, și ei acționează, „mișcându-se” prin timp și spațiu, și ei trăiesc momente tensionate, și ei populează universal real și stabilesc relații cu alte ființe, și ei simt, gândesc, au visuri etc.), în receptarea textului liric apar numeroase obstacole (bariera lexico-gramaticală, limbajul poetic codificat, subiectivitatea extremă, dificultatea de a sesiza ipostaza vocii ficționale, absența unui limbaj de specialitate, interpretarea mecanică, bazată pe rezolvarea unor exerciții tipice de examen, ritmul agitat al vieții moderne etc.), care îngreunează apropierea de acest tip de text.
Geografia – un spațiu al creativității, al gândirii spațiale și al inovației
Geografia predată în școală a fost asociată multă vreme cu descrierea: liste de denumiri, valori numerice, clasificări învățate pe dinafară. O asemenea abordare a condus la o valorificare insuficientă a potențialului său formativ. Provocarea majoră a educației geografice actuale este depășirea acestui stadiu descriptiv și orientarea către interpretarea creativă a spațiului și către gândirea prospectivă.
Integrarea elevilor cu CES: provocări legislative și strategii de adaptare curriculară
Sistemul educațional din România traversează o perioadă de transformări profunde, marcate de o creștere a conștientizării privind drepturile tuturor copiilor la o educație de calitate. În acest context, integrarea elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) a încetat să mai fie un subiect de nișă, devenind o prioritate a politicilor educaționale și o provocare zilnică pentru cadrele didactice. Dincolo de cifre și statistici, această realitate ne forțează să reevaluăm conceptul de „normalitate” în sala de clasă și să construim un mediu în care diversitatea nu este doar tolerată, ci valorificată ca o resursă de învățare.
Importanța depistării și corectării tulburărilor de limbaj la școlarii mici
Dezvoltarea limbajului se află în relaţie de interdependenţă alături de celelalte caracteristici psihice ale individului, astfel influențând în mare măsură, formarea personalităţii acestuia. Tulburările de limbaj, începând cu cele mai simple, determină, la o anumită vârstă, dezorganizarea echilibrului personalităţii.
Cântecul în ora de limba franceză
Este evident că o bună parte din cei cărora mă adresez aici nu vor fi dornici (inițial, cel puțin) să utilizeze cântecul pe perioada unui an școlar, însă cum am putea noi și elevii noștri să profităm de comorile cântecului, continuând în același timp să predăm materia și totodată elevii să învețe ceea ce ar trebui să învețe?
La dimension subjective dans le langage
La manifestation de la subjectivité ne s‘arrête pas au niveau des états mentaux ou physiques, nous la rencontrons aussi dans le langage et nous allons voir les formes sous lesquelles elle se manifeste. Dans son ouvrage L’énonciation de la subjectivité dans le langage, Catherine Kerbrat-Orecchioni affirme : Toute unité lexicale est, en un sens, subjective, puisque les « mots » de la langue ne sont jamais que des symboles subjectifs et interprétatifs des « choses » .
Placide Deseille. Nostalgia ortodoxiei – Problema răului
Ce este răul? Răul se pare a fi un mister pentru lume. La o lansare de carte părintele George Remete ne spune că a fi rău nu înseamnă numai a face rău, ci și a nu vedea binele, a vedea numai partea goală a paharului, a nu vedea sfârșitul răului. Iar a fi cu adevărat bun nu înseamnă numai a nu face rău, a nu vedea răul, ci mai ales a nu-l putea vedea, a vedea numai binele, a vedea o șansă în bine pentru toți. Sfinții Părinți ne spun că răul nu are ființă și este binele pe dos.
Relația dintre agenții educaționali din prisma reglării emoționale și a optimismului
Meseria de profesor este caracterizată ca fiind una plină de schimbări, în care cadrele didactice trebuie să aibă capacitatea de a se adapta la diferite situații care se ivesc în cariera lor profesională (Collie & Martin, 2016). Unele schimbări sunt anticipate, de exemplu începerea unei noi generații de elevi cu un nou colectiv de părinți, schimbarea instituției de învățământ, dar unele schimbări pot fi neașteptate, de exemplu evenimentele perturbatoare, comportamentele indezirabile ale elevilor, neimplicarea și lipsa de comunicare a părinților, colegilor, directorilor.
