În învățământul tradițional, sala de clasă este organizată într-un spațiu destinat elevilor, alcătuit din bănci fixe sau mese modulare și un spațiu destinat cadrului didactic. Dispunerea clasică a mobilierului (catedra în fața clasei și băncile orientate spre aceasta) favorizează, în principal, transmiterea informațiilor de către profesor și menține elevii într-un rol mai degrabă pasiv. Acest tip de organizare este adecvat mai ales activităților de tip prelegere.
Le texte littéraire en classe de FLE
De nos jours, dans l’enseignement du français langue étrangère, de plus en plus d’enseignants emploient des documents authentiques audio, audio-vidéos, articles de presse, sites internet, manuels (les maisons d’édition françaises proposent une offre très variée de livres de français langue étrangère) dédiés à l’apprentissage du français, de telle manière que l’apprenant acquière plus facilement et plus rapidement les compétences demandées par le CECRL. Ce n’est plus comme autrefois, quand, en Roumanie, le livre de français, le dictionnaire et le professeur étaient les seules instances impliquées dans le processus d’apprentissage de l’élève roumain. Maintenant, on a accès à maintes ressources, le seul problème étant de savoir quoi choisir de toute cette vaste panoplie.
Simbioza dintre tradiție și tehnologie în studiul limbii române la ciclul gimnazial
Articolul investighează transformările profunde aduse de tehnologiile informaționale și a comunicării în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Limba și literatura română, nivel gimnazial. Într-o epocă în care alfabetizarea digitală devine la fel de critică precum cea clasică, lucrarea argumentează necesitatea hibridizării actului didactic. Sunt analizate mecanismele prin care instrumentele Web 2.0 pot stimula receptarea textului literar, acuratețea exprimării și gândirea critică. Prin exemple de bune practici și studii de caz, materialul demonstrează că tehnologia, departe de a substitui lectura, devine un vehicul modern de acces la valorile estetice și lingvistice, facilitând dezvoltarea autonomiei elevului.
Noi abordări metodologice în predarea istoriei. Studiu de caz: Revenirea Dobrogei la România
Pornind de la studiul de mai jos, ne propunem următoarele activități de învățare cu itemi subiectivi, organizate pe niveluri de dificultate. Scopul general este de a transforma lectura unui text istoric într-o experiență activă de învățare, în care elevul nu doar primește informația, ci o procesează, o restructurează. Elevii sunt invitați să se raporteze afectiv și reflexiv la un moment fondator al istoriei naționale, dezvoltând sentimentul de apartenență și gândirea critică față de trecut. Elevii sunt motivați să citească textul cu atenție, să identifice informații relevante, să le contextualizeze și să le interpreteze, nu doar să le memoreze. În același timp elevii exersează toate nivelurile gândirii, de la simpla reproducere a informației (nivelul 1) până la analiză, sinteză și evaluare critică (nivelurile 3–4), urmând modelul taxonomiei lui Bloom.
Colaborarea familiei-școală pentru asigurarea reușitei școlare (Studiu)
Școala este instituția socială în care se realizează educația organizată a tinerei generații. Ea este factorul decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societății, să ia parte activă la viață, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învățământ este cel care conferă școlii rolul decisiv în formarea omului. Misiunea școlii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerințele vieții sociale. Procesul de educație din cadrul școlii este îndrumat și condus de persoane pregătite în mod special pentru a asigura reușita școlară.
Utilizarea resurselor educaționale deschise pentru dezvoltarea competențelor emoționale la elevi
Resursele digitale sunt un instrument valoros în dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor, oferindu-le experiențe interactive, captivante și adaptate nevoilor lor. Acestea contribuie la dezvoltarea empatiei, autocontrolului, comunicării eficiente și rezolvării conflictelor.
Pledoarie pentru citit. Fișă de lectură: Darul, de Eva Eger
Lectura acestor mărturii oferă elevilor o înțelegere directă și autentică a unuia dintre cele mai grave crime din istoria omenirii. Spre deosebire de manualele școlare, care prezintă Holocaustul ca dată și statistică, cărțile de memorii — precum cele ale lui Edith Eger, Elie Wiesel sau Viktor Frankl — pun față în față cititorul cu experiența umană concretă: frica, foamea, umilința, dar și solidaritatea și supraviețuirea. Elevul înțelege cum propaganda, discriminarea și indiferența au dus treptat la genocid — și că fiecare etapă a putut fi oprită. Aceasta cultivă vigilența față de orice formă de ură, rasism sau excludere în prezent. Edith Eva Eger s-a născut în 1927 în Ungaria. La 16 ani — vârsta ta — a fost deportată la Auschwitz, unde și-a pierdut părinții. A supraviețuit, a emigrat în SUA și a devenit psihoterapeută. A scris această carte la peste 90 de ani, pentru a le oferi cititorilor ceea ce a descoperit în propria viață: că poți alege cum să reacționezi, chiar și în cele mai grele momente.
Educația fizică incluzivă – punte între diferențe
Educația contemporană este marcată de orientarea spre incluziune, un principiu fundamental care susține participarea tuturor elevilor la actul educațional, indiferent de particularitățile fizice, cognitive sau sociale. În acest context, educația fizică incluzivă capătă o importanță deosebită, deoarece oferă un cadru dinamic și flexibil în care diversitatea devine o resursă educațională valoroasă. Prin intermediul activităților motrice, elevii au posibilitatea de a se exprima liber, de a interacționa și de a se dezvolta într-un mediu caracterizat de acceptare și cooperare.
Strategii de intervenție psihologică în școală
Intervențiile psihologice în mediul școlar reprezintă un element esențial în susținerea dezvoltării armonioase a elevilor. În contextul actual, elevii se confruntă frecvent cu stres, presiune socială și dificultăți emoționale, ceea ce impune integrarea unor strategii eficiente de consiliere în școală. Articolul de față prezintă principalele tipuri de intervenții psihologice utilizate în mediul educațional, exemple de activități aplicative și impactul acestora asupra dezvoltării personale a elevilor.
Din credință pentru natură: S.O.S. Natura la ora de religie ortodoxă din Băuțar. Educația ecologică – expresie a credinței
Educația ecologică devine, în contextul actual, o necesitate formativă esențială. În cadrul orei de religie ortodoxă, aceasta capătă o dimensiune profundă, fiind fundamentată pe valorile credinței creștine. Activitatea „S.O.S. Natura”, desfășurată la Școala Gimnazială Băuțar, evidențiază modul în care credința poate inspira acțiuni concrete pentru protejarea mediului. Articolul analizează relația dintre credință și responsabilitate ecologică, precum și impactul asupra elevilor.