Educația contemporană se caracterizează prin diversitate și complexitate, una dintre trăsăturile definitorii fiind existența claselor cu abilități mixte. Acestea reunesc elevi cu niveluri diferite de pregătire, ritmuri variate de învățare, stiluri cognitive distincte și motivații diferite pentru activitatea școlară. În acest context, rolul profesorului devine esențial în crearea unui mediu educațional incluziv, capabil să răspundă nevoilor tuturor elevilor (Tomlinson, 2014).
Importanța utilizării inteligenței artificiale în mediul școlar
Integrarea inteligenței artificiale (IA) în sistemele educaționale contemporane reprezintă o direcție esențială pentru modernizarea procesului de predare-învățare și pentru adaptarea acestuia la cerințele societății digitale. Lucrarea de față analizează impactul utilizării IA în mediul școlar, evidențiind beneficiile pedagogice, eficiența administrativă, precum și provocările și implicațiile etice asociate. Studiul este construit pe baza unei metodologii de tip calitativ, fundamentată pe analiza literaturii de specialitate.
Friendship Across Miles, an eTwinning Pen Pals Project
Can friendship truly cross borders, languages, and thousands of miles? This question was the motto of our project Friendship Across Miles, a meaningful exchange between 19 pupils, 10th grade students from my school, Aurel Popp Art High School, from Satu Mare, Romania and 9th graders from Beyoğlu Anadolu Lisesi in Beyoğlu, Istanbul, Türkiye. Two English language teachers organised the project, I was the founder and Faruk Kağan Aydın the co-founder. As C.S. Lewis famously wrote, “Friendship is born at that moment when one person says to another: ‘What! You too? I thought I was the only one.’” I would say that this idea became the guiding spirit of our project, shaping every letter we wrote, every thought we shared, and every connection we built across distance. I think, our project was a meaningful cultural journey that brought two groups of students closer together through curiosity, openness, and sincere communication.
Predarea și învățarea în era inteligenței artificiale
Lucrarea de față examinează, dintr-o perspectivă pedagogică aplicată, modalitățile prin care inteligența artificială (AI) poate fi integrată în activitățile de predare, învățare și evaluare din învățământul preuniversitar. Pornind de la conceptul de AI în educație (AIED) și de la noile cadre de competențe propuse de UNESCO (2024), sunt analizate rolul profesorului ca facilitator al învățării în era digitală, avantajele personalizării și ale feedbackului automatizat, precum și principalele riscuri etice asociate utilizării acestor tehnologii. Concluziile subliniază faptul că impactul AI în educație nu depinde de tehnologia în sine, ci de modul în care este încadrată pedagogic și ghidată etic de către cadrul didactic.
Educația religioasă în școala modernă, o punte între valori, cultură și cunoaștere de sine
Într-o eră definită de viteza amețitoare a inovației tehnologice, de expansiunea inteligenței artificiale și de un pragmatism adesea exacerbat, ne putem întreba – în mod legitim – care mai este locul educației religioase în curriculumul școlar. Școala secolului XXI este chemată să pregătească elevii pentru meserii care încă nu există, folosind tehnologii care abia sunt inventate. Prin urmare, accentul cade firesc pe competențele tehnice, pe științe exacte (STEM) și pe digitalizare. Totuși, în această cursă continuă către viitor, omul rămâne o ființă profund ancorată în nevoia de sens.
De la clasă la cetățenia activă: ghidul „Together4Europe”
În luna octombrie 2024, Școala Gimnazială Viișoara a lansat proiectul educațional „Together4Europe”, o inițiativă finanțată prin acțiunea Jean Monnet „Learning EU Initiatives”. Beneficiind de un buget de 22.000 de euro, proiectul se desfășoară pe o perioadă de trei ani și susține o serie de activități menite să consolideze educația europeană în rândul elevilor.
Rolul cadrului didactic în inițierea voluntariatului la școlarul mic
În peisajul educațional al anului 2026, rolul școlii trece printr-o redefinire profundă, migrând de la o instituție centrată pe transferul de informație către o comunitate de învățare bazată pe valori și acțiune socială. Pentru școlarul mic, această tranziție este crucială, deoarece intrarea în universul formal al educației reprezintă momentul în care identitatea individuală începe să se oglindească, pentru prima dată, în nevoile colectivității. În acest cadru, voluntariatul nu trebuie privit ca un concept abstract sau o simplă bifă într-un portofoliu extracurricular, ci ca un instrument viu de socializare, prin care elevul învață să navigheze de la „eu” către un „noi” asumat. Integrarea școlară de succes depinde fundamental de acest proces, iar experiența de la catedră ne arată că altruismul cultivat timpuriu fundamentează o inteligență emoțională rezilientă, oferind sens și finalitate socială actului educativ.
Modalități de realizare a educației permanente
Procesul de învățare nu trebuie conceput în mod izolat, dincolo de idealurile și mobilurile sociale. Acesta se cere a fi coextensiv obiectivelor de formare și înnobilare a personalității , să răspundă satisfăcător sfidărilor și exigențelor existenței sociale. Educația permanentă este strâns legată de educația fundamentală, adică, după cum se arată într-un important document („Repondre aux besoins fondamentaux : une vision pour les annés 90”, Conférence mondiale sur l éducation pour tous, 1990, p.IX) de aceea educație „al cărei obiect de a răspunde nevoilor educative fundamentale; este vorba de instruirea la nivelul de bază putând servi de sprijin pentru învățarea mai intensă, educația fundamentală cuprinde educația micii copilării și educația primară ( sau elementară) ale copiilor, precum alfabetizarea adolescenților și adulților și achiziționarea de către aceștia a cunoștințelor generale și a competențelor necesare pe parcursul vieții.
O nouă provocare – evaluarea online
Testarea online poate fi utilizată pentru realizarea diferitelor activităţi didactice de examinare, evaluare sau autoevaluare, colectarea de statistici privind gradul de asimilare a cunoştinţelor, feedback operativ, comunicarea cu cei examinaţi, etc. Dar cel mai important este că permite oricărui evaluator realizarea unor teste cu maximă precizie şi profesionalism în doar câteva minute, utilizând colecţii profesionale de itemi, elaborate de experţi.
Politici ale Uniunii Europene (UE) privind educația pentru mediu
Politicile Uniunii Europene privind educația pentru mediu sunt destul de bine dezvoltate, dar nu funcționează ca o materie unică obligatorie peste tot. UE creează cadre, strategii și finanțări pe care statele membre le aplică în sistemele lor educaționale.
