Ensuring educational equity in heterogeneous classrooms represents a major methodological challenge for educators, particularly within the context of national standardized examinations, where approaching unseen texts requires complex cognitive operations of analysis and interpretation. For slow-paced learners, the lack of adaptive and differentiated measures frequently leads to cognitive blocks, performance anxiety, and demotivation, thereby exacerbating the risk of academic failure and early school leaving. This paper proposes an optimization of remedial instructional design through the implementation of differentiated and temporary support (scaffolding), derived from the Zone of Proximal Development theory. The psychopedagogical mechanisms of task-sequencing are analyzed through the use of cognitive scaffolds, designed to facilitate deep decoding of literary and non-literary texts without simplifying the scientific content or reducing the explicit requirements of official rubrics.
Dincolo de manuale: cum transformă proiectul eTwinning „Words, not Wars” valorile literare în competențe de viață pentru adolescenți
Într-o epocă dominată de ecrane, mesaje fragmentate și o prezență tot mai îngrijorătoare a violenței verbale în spațiul public și digital, școala își asumă o misiune care depășește transmiterea simplă de cunoștințe: aceea de a oferi repere valorice autentice. Răspunzând acestei stringente nevoi, Școala Gimnazială „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Smârdan, Galați, prin coordonarea doamnei profesoare Simion Adriana Liliana, a derulat proiectul european eTwinning „Words, not Wars” (ID 167806). Adresat elevilor de clasa a VIII-a, proiectul a demonstrat că puterea cuvântului poate construi punți solide acolo unde contextul social tinde să ridice ziduri.
Sala de clasă cu boltă de frunze: Pedagogia imersivă și ecologia profundă la vârsta inocenței. Note de parcurs din experiența în cadrul proiectului internațional LEAF
Articolul de față prezintă experiența didactică a clasei I A dintr-o școală din Motru, desfășurată în cadrul Programului Internațional LEAF – „Să învățăm despre ecosisteme și pădure”, prin proiectul „Viața pădurii și noi” (anul școlar 2025–2026). Proiectul a integrat activități de documentare în sala de clasă și în biblioteci cu explorarea directă a mediului natural – curtea școlii, Parcul Municipal Motru, malurile râului Motru și Munții Vâlcan. Prin această abordare transdisciplinară, pădurea a devenit un laborator viu, în care elevii au parcurs un continuum cognitiv de la cunoașterea livrescă la experiența senzorială directă. Articolul analizează fundamentele științifice ale demersului, cu referire la neuroștiințe, psihologia cognitivă, psihologia dezvoltării și sociologia educației, și argumentează că educația ecologică timpurie nu este un element opțional al curricumului, ci o condiție esențială a formării unor cetățeni responsabili față de mediu.
Importanța dezvoltării memoriei de lucru în terapia logopedică
Memoria de lucru reprezintă unul dintre cele mai importante mecanisme cognitive implicate în procesarea, stocarea și manipularea temporară a informațiilor necesare realizării activităților complexe de învățare și comunicare. În ultimele decenii, cercetările din domeniul neuropsihologiei cognitive au evidențiat rolul central al memoriei de lucru în dezvoltarea limbajului, în procesarea fonologică, în achiziția vocabularului și în dezvoltarea competențelor de citire și scriere. În contextul intervenției logopedice, evaluarea și stimularea memoriei de lucru constituie o componentă esențială a programelor terapeutice adresate copiilor cu tulburări de limbaj, apraxie verbală, deficiențe de auz, tulburări din spectrul autist și dificultăți de învățare. Prezentul articol analizează relația dintre memoria de lucru și dezvoltarea limbajului, evidențiind implicațiile practice ale stimulării acestei funcții cognitive în cadrul terapiei logopedice.
Dezvoltarea armonioasă a elevilor prin activități extrașcolare
Activitățile extrașcolare sunt esențiale în învățământul preuniversitar pentru că susțin dezvoltarea armonioasă a elevilor, completează educația formală și facilitează asimilarea deprinderilor de viață. Acestea au un profund caracter interdisciplinar și contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice.
Hora care formează caractere – valorificarea cântecului popular „Ia uitați-vă, feciori” în activitățile de consiliere psihopedagogică
Cântecul popular reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse educaționale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților. Dincolo de dimensiunea artistică, folclorul transmite valori, modele de comportament și repere identitare. Articolul propune valorificarea cântecului popular „Ia uitați-vă, feciori” în activitățile de consiliere psihopedagogică, ca instrument de dezvoltare a competențelor sociale, a comunicării, a participării active și a apartenenței la comunitate. Totodată, este prezentată o activitate practică ce poate fi utilizată în cadrul orelor de consiliere și dezvoltare personală.
Mihai Viteazul – primul unificator de țară. Proiect didactic
Proiectul didactic de față prezintă o lecție de istorie destinată elevilor din ciclul primar sau gimnazial, cu tema „Mihai Viteazul – primul unificator de țară”. Pornind de la un moment de captare a atenției bazat pe tradiții populare și poezie, lecția avansează prin reactualizarea cunoștințelor despre domnitorii români studiați anterior, apoi construiește progresiv tabloul istoric al unirii Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei din 1600. Materialul propune o secvență didactică bogată în metode active și tehnici variate: rebus, joc de rol, lucru pe text și pe hartă, activitate în perechi și în grupuri, linie a timpului, mesaj codificat, joc Wordwall, cânt patriotic. Valoarea pedagogică a demersului rezidă în îmbinarea cunoașterii istorice cu formarea identitară și cultivarea sentimentului patriotic, elevii fiind invitați să reflecteze la relevanța trecutului pentru prezentul lor personal și civic. Lecția se încheie cu o temă de investigație locală, care prelungește învățarea dincolo de sala de clasă.
Educația digitală și competențele tehnologice ale educatoarelor
Când vine vorba de utilizarea tehnologiei în educație, nu există un răspuns standard și o retetă de succea. Cu toate acestea, există unele competențe digitale pe care toate educatoarele ar trebui să le poată folosi pentru a ajuta preșcolarii să învețe în mod eficient, în concordanță cu era digitală.
Rolul imaginației și creativității în procesul de predare-evaluare
Gândirea creativă este atât o activitate individuală cât și o activitate colectivă și cel mai adesea are o componentă socială. Creativitatea poate fi privită ca domeniu specific(de exemplu: să fii creativ în știință) sau fără domeniu (să fii creativ în orice situație). Diferite studii au arătat cum creativitatea.
Anul omagial al pastorației familiei creștine – actualitate, fundamente și perspective
Articolul explorează semnificația teologică și pastorală a declarării anului 2026 drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar” de către Biserica Ortodoxă Română. Acesta subliniază rolul fundamental al familiei ca biserică domestică, esențială pentru transmiterea credinței, formarea morală și trăirea comuniunii ecleziale, în fața provocărilor contemporane precum secularizarea, individualismul și relativismul moral.
