Nici nu ne-am familiarizat suficient de bine cu tehnicile de pedagogie digitală, cu abordarea conceptelor de blended learning impuse de pandemia Covid, cu învățarea online – sincron și asincron, că tehnologia ne aruncă în fața unei alte provocări, și anume Inteligența Artificială (IA). Deși unele tehnologii IA există încă de mult timp, în ultima vreme acestea au înregistrat progrese spectaculoase, devenind un element indispensabil al vieții noastre cotidiene – de la motoarele de căutare la sistemele de recunoaștere vocală sau facială, asistenții virtuali etc. -, și putem spune că am integrat inteligența artificială, fără prea mare efort conștient, atunci când facem cumpărăturile online, călătorim ghidați de Waze sau Google Maps, plătim facturile sau impozitele online, iar exemplele ar putea continua.
Redefinirea rolului profesorului itinerant si de sprijin în era inteligenței artificiale
Evoluțiile generate de dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (AI) determină schimbări semnificative în practicile educaționale contemporane, inclusiv în domeniul educației incluzive. Profesorul de sprijin, ca specialist implicat în proiectarea și implementarea intervențiilor educaționale individualizate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), se confruntă cu necesitatea adaptării rolului său profesional la noile realități tehnologice.
Ostilități pe principalele teatre de acțiuni militare în Primul Război Mondial
Articolul de față propune o sinteză analitică a principalelor desfășurări militare din Primul Război Mondial, urmărind evoluția confruntărilor pe cele trei fronturi europene — de vest, de est și balcanic — din 1914 până în 1917. Pornind de la decalajul dintre planificarea strategică de tip blitzkrieg și realitatea unui conflict de lungă durată, textul reconstituie etapele prin care iluziile unui „război scurt” au cedat locul „strategiei epuizării”, cu consecințe devastatoare pe plan uman și social. Articolul este însoțit de un set de itemi subiectivi, structurați pe patru niveluri de complexitate cognitivă, menite să sprijine formarea competențelor de analiză istorică, argumentare și gândire critică la elevi.
Studiu de caz: comportamentul preșcolarului M.M.
Prezentul studiu de caz analizează comportamentul unui preșcolar de 4 ani înscris la grupa mică, care manifestă o serie de particularități senzoriale și comportamentale ce interferează cu procesul de adaptare și integrare în colectivul educațional. Pornind de la observarea sistematică și de la colaborarea cu familia, lucrarea urmărește să identifice factorii declanșatori ai comportamentelor atipice, să propună un program de intervenție educațională adaptată și să evidențieze impactul acestuia asupra evoluției copilului.
Managementul formării continue
Formarea continuă asigură actualizarea și dezvoltarea competențelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competențe, în funcție de evoluția nevoilor de educație, a curriculum-ului, precum și în funcție de exigențele privind adaptarea competențelor personalului didactic la schimbările din structurile/ procesele de educație”, afirmă Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind îmbunătăţirea calităţii formării profesorilor.
Centrele de activitate în alternativa educațională Step by step
În învățământul tradițional, sala de clasă este organizată într-un spațiu destinat elevilor, alcătuit din bănci fixe sau mese modulare și un spațiu destinat cadrului didactic. Dispunerea clasică a mobilierului (catedra în fața clasei și băncile orientate spre aceasta) favorizează, în principal, transmiterea informațiilor de către profesor și menține elevii într-un rol mai degrabă pasiv. Acest tip de organizare este adecvat mai ales activităților de tip prelegere.
Le texte littéraire en classe de FLE
De nos jours, dans l’enseignement du français langue étrangère, de plus en plus d’enseignants emploient des documents authentiques audio, audio-vidéos, articles de presse, sites internet, manuels (les maisons d’édition françaises proposent une offre très variée de livres de français langue étrangère) dédiés à l’apprentissage du français, de telle manière que l’apprenant acquière plus facilement et plus rapidement les compétences demandées par le CECRL. Ce n’est plus comme autrefois, quand, en Roumanie, le livre de français, le dictionnaire et le professeur étaient les seules instances impliquées dans le processus d’apprentissage de l’élève roumain. Maintenant, on a accès à maintes ressources, le seul problème étant de savoir quoi choisir de toute cette vaste panoplie.
Simbioza dintre tradiție și tehnologie în studiul limbii române la ciclul gimnazial
Articolul investighează transformările profunde aduse de tehnologiile informaționale și a comunicării în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Limba și literatura română, nivel gimnazial. Într-o epocă în care alfabetizarea digitală devine la fel de critică precum cea clasică, lucrarea argumentează necesitatea hibridizării actului didactic. Sunt analizate mecanismele prin care instrumentele Web 2.0 pot stimula receptarea textului literar, acuratețea exprimării și gândirea critică. Prin exemple de bune practici și studii de caz, materialul demonstrează că tehnologia, departe de a substitui lectura, devine un vehicul modern de acces la valorile estetice și lingvistice, facilitând dezvoltarea autonomiei elevului.
Noi abordări metodologice în predarea istoriei. Studiu de caz: Revenirea Dobrogei la România
Pornind de la studiul de mai jos, ne propunem următoarele activități de învățare cu itemi subiectivi, organizate pe niveluri de dificultate. Scopul general este de a transforma lectura unui text istoric într-o experiență activă de învățare, în care elevul nu doar primește informația, ci o procesează, o restructurează. Elevii sunt invitați să se raporteze afectiv și reflexiv la un moment fondator al istoriei naționale, dezvoltând sentimentul de apartenență și gândirea critică față de trecut. Elevii sunt motivați să citească textul cu atenție, să identifice informații relevante, să le contextualizeze și să le interpreteze, nu doar să le memoreze. În același timp elevii exersează toate nivelurile gândirii, de la simpla reproducere a informației (nivelul 1) până la analiză, sinteză și evaluare critică (nivelurile 3–4), urmând modelul taxonomiei lui Bloom.
Colaborarea familiei-școală pentru asigurarea reușitei școlare (Studiu)
Școala este instituția socială în care se realizează educația organizată a tinerei generații. Ea este factorul decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societății, să ia parte activă la viață, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învățământ este cel care conferă școlii rolul decisiv în formarea omului. Misiunea școlii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerințele vieții sociale. Procesul de educație din cadrul școlii este îndrumat și condus de persoane pregătite în mod special pentru a asigura reușita școlară.
