Apariția instrumentelor de inteligență artificială generativă a schimbat rapid modul în care elevii abordează programarea. Tentația de a folosi soluții gata generate este reală și, sincer, greu de combătut. Articolul pornește de la câteva situații concrete din clasă și încearcă să răspundă la o întrebare pe care mulți colegi și-o pun: mai are rost să insistăm pe algoritmică, dacă AI-ul o face oricum mai repede? Concluzia la care am ajuns, după doi ani în care am urmărit această schimbare la elevi, este că da — și poate mai mult ca înainte.
Metoda storyweaving și scrierea creativă: Tehnici de stimulare a expresivității textului propriu la ciclul gimnazial
Dezvoltarea competențelor de redactare și stimularea expresivității textului propriu reprezintă provocări majore în didactica actuală a limbii și literaturii române la ciclul gimnazial. Elevii se confruntă adesea cu blocaje creative, vocabular restrâns și dificultăți în structurarea logică și estetică a unei narațiuni. Acest articol propune o abordare inovatoare prin introducerea metodei Storyweaving (țeserea poveștilor) — un cadru didactic hibrid care îmbină tehnicile structurate de micro-scriere cu elemente de stimulare senzorială și metaforică.
Ghid practic pentru stimularea participării elevilor la activitățile fizice
Sedentarismul tot mai accentuat în rândul copiilor și adolescenților reprezintă o provocare reală pentru școala contemporană. Prezentul ghid practic se adresează profesorilor de educație fizică și oferă un set de activități și strategii didactice concrete, testate la clasă, menite să crească participarea activă a elevilor la orele de educație fizică. Pornind de la principii de bază în motivarea elevilor – climatul pozitiv, adaptarea sarcinilor, utilizarea jocului și valorizarea progresului individual –, ghidul detaliază activități flexibile (precum „Provocarea zilnică”, „Ștafeta prieteniei” sau „Alege tu mișcarea”), modalități de diferențiere a sarcinilor pe trei niveluri de dificultate și strategii moderne de implicare, de la utilizarea muzicii până la feedback pozitiv sistematic. Sunt incluse, de asemenea, norme de siguranță și un cadru de evaluare formativă centrat pe observarea participării și a progresului individual. Ghidul este conceput ca un instrument de lucru direct aplicabil, fără a presupune condiții materiale speciale, și se adresează cu precădere cadrelor didactice aflate la început de carieră sau celor care caută soluții pentru clase cu motivație scăzută pentru mișcare.
Inteligența artificială la ora de TIC: oportunitate, responsabilitate și gândire critică
Inteligența artificială a devenit o prezență tot mai vizibilă în viața cotidiană, influențând modul în care comunicăm, căutăm informații, învățăm și rezolvăm probleme. În acest context, ora de TIC poate avea un rol important în formarea unei atitudini responsabile față de utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială. Articolul propune o reflecție asupra modului în care elevii pot fi ghidați să folosească aceste instrumente nu ca substitut al gândirii proprii, ci ca sprijin în procesul de învățare. Accentul cade pe formularea corectă a cerințelor, verificarea informațiilor, identificarea limitelor tehnologiei, respectarea eticii academice și dezvoltarea gândirii critice. Integrarea inteligenței artificiale la ora de TIC nu presupune doar familiarizarea cu o tehnologie nouă, ci și formarea unor competențe esențiale pentru educația digitală contemporană.
Tehnici de eficientizare a comunicării la școlarul mic
Comunicarea eficientă constituie un pilon central al activității didactice în ciclul primar, cu implicații directe asupra calității învățării, a climatului de clasă și a dezvoltării personalității elevului. Prezentul articol analizează principalele tehnici de eficientizare a comunicării la școlarul mic – printre care ascultarea activă, utilizarea unui limbaj accesibil, jocul didactic, feedbackul pozitiv și activitățile cooperative – și evidențiază modul în care acestea pot transforma actul didactic într-un proces interactiv și motivant. Demersul propus are ca scop sprijinirea cadrelor didactice din învățământul primar în construirea unor relații educaționale bazate pe încredere, participare activă și dezvoltare integrată a competențelor de comunicare ale elevilor.
Dezvoltarea competențelor pentru educația incluzivă prin mobilitatea Erasmus+ „Inclusive Practices Through Non-Formal Education” la Barcelona
Participarea la programe europene de formare continuă reprezintă astăzi una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice, oferind acces la noi perspective educaționale, metode moderne de predare și experiențe interculturale valoroase. În acest context, în perioada 16–20 februarie 2026, am avut oportunitatea de a participa, alături de colegele mele, la cursul de formare „Inclusive Practices Through Non-Formal Education”, desfășurat la Barcelona, în Spania, în cadrul proiectului de Acreditare Erasmus+ nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000323364.
Gamificarea și storytelling-ul în învățământul primar: Proiectul internațional eTwinning „The Mystery of the Mathematical Treasure”
O provocare majoră a școlii contemporane constă în depășirea barierelor de percepție pe care mulți copii le dezvoltă de timpuriu față de matematică. Adesea considerată o disciplină aridă, rigidă sau pur abstractă, matematica riscă să genereze demotivare dacă este predată exclusiv prin metode tradiționale, bazate pe memorare și algoritmizare mecanică. La nivelul clasei pregătitoare și al clasei I, unde se pun bazele structurilor logico-matematice, flexibilitatea metodologică devine o necesitate imperativă.
My Culture, Your Culture, Our Heritage (Proiect eTwinning)
Proiectul eTwinning „My Culture, Your Culture, Our Heritage” reunește elevi cu vârste între 10 și 16 ani din șapte țări – Turcia, România, Bosnia și Herțegovina, Grecia, Italia, Spania și Georgia – într-o experiență de învățare colaborativă centrată pe explorarea și valorificarea patrimoniului cultural. Coordonat de 21 de cadre didactice, proiectul integrează educația interculturală cu dezvoltarea competențelor digitale, de comunicare și de gândire critică, oferind elevilor un cadru autentic în care cunoașterea tradițiilor locale devine punct de plecare pentru dialog și înțelegere reciprocă la nivel european și internațional.
De la pagina tipărită la ecranul interactiv: cinci metode prin care AI-ul devine aliatul lecturii
Lectura a fost mereu mai mult decât o simplă activitate; a constituit un sprijin real în devenirea noastră ca oameni și în conturarea personalității. Astăzi, școala își propune să formeze tineri echilibrați, conștienți de sine și capabili să gândească liber și critic, iar în orele de literatură întâlnirea cu textele înseamnă, dincolo de analiză, o apropiere de viață și de experiențe umane.
Alfabetizarea digitală în cadrul orelor de limba și literatura română
În contextul digitalizării rapide a societății, alfabetizarea digitală a devenit o necesitate fundamentală în educație. La orele de limba și literatura română, utilizarea tehnologiei poate îmbunătăți procesul de predare și învățare, oferind elevilor oportunități de a explora textele literare într-un mod interactiv și de a-și dezvolta competențele digitale. Acest eseu va analiza importanța alfabetizării digitale în cadrul disciplinei, beneficiile sale, provocările întâmpinate și soluțiile posibile.