Disciplina „Gândire critică și drepturile copilului” oferă numeroase contexte autentice pentru dezvoltarea competenței de argumentare orală, deoarece pornește de la situații reale din viața elevilor: relațiile în familie și la școală, folosirea internetului, exercitarea drepturilor, asumarea responsabilităților, respectarea regulilor, gestionarea conflictelor, manifestarea valorilor, precum: respectul, toleranța, empatia etc. La clasa a V-a, elevii exprimă opinii spontane în legătură cu astfel de aspecte, însă acestea sunt adesea formulate sumar, incomplet (Nu e corect…, Așa cred eu…), fără justificări. Prin urmare, este necesară ghidarea elevilor spre construirea conștientă a unui argument oral simplu și coerent, prin strategii accesibile și situații concrete.
Olimpiada de Lingvistică „Solomon Marcus” – repere cognitive și impresii într-un timp al regăsirii
De multe ori, gândurile noastre se împletesc într-o pânză deasă, misterioasă, care ne captivează ulterior și ne minunăm de rezultatul propriilor gânduri. Dar cum procedăm ca această pânză să nu se rupă, să fie rezistentă la toate schimbările care apar? Prin muncă și prin receptivitate la nou, pânza aceasta a cunoașterii și a descoperirii continue trebuie întreținută, trebuie consolidată pentru a susține profilul unui om bine format, bine instruit, flexibil, ager, rezistent la stres și capabil de performanță. Iar rolul profesorului este de a-i ajuta pe elevi să-și țeasă propria pânză, îndrumându-i să-și șlefuiască mereu gândurile, să-ți antreneze gândirea, să gândească peste barierele neputinței și ale rutinei.
Curs opțional: Spectacolul total – corp, ritm și emoție
În contextul educațional contemporan, nevoia de abordări interdisciplinare și de dezvoltare holistică a personalității elevului devine din ce în ce mai evidentă. Sistemul educațional actual se confruntă cu provocarea de a răspunde cerințelor unei societăți în continuă schimbare, unde competențele transversale și creativitatea ocupă un loc central. Opționalul „Spectacolul total – corp, ritm și emoție” se înscrie în această tendință, propunând o sinteză inovatoare între educația fizică tradițională și elementele artelor performative. Această abordare interdisciplinară răspunde unei problematici complexe: cum poate sistemul educațional să valorifice potențialul expresiv al corpului în dezvoltarea competențelor-cheie ale secolului XXI?
Curriculum opțional: Arta actorului – mișcare, expresivitate și autocontrol
Contextul educațional contemporan impune o reconsiderare fundamentală a modului în care abordăm formarea holistică a elevilor, transcendând barierele tradiționale între disciplinele curriculare. În această perspectivă, integrarea dimensiunii artistice în educația fizică reprezintă o necesitate pedagogică legitimă, susținută de cercetările din domeniul neuroeducației și al dezvoltării socio-emoționale. Opționalul „Arta actorului – mișcare, expresivitate și autocontrol” se poziționează ca o inovație curriculară care răspunde provocărilor educației secolului XXI, propunând o sinteză între dezvoltarea motrică, expresivitatea artistică și formarea competențelor transversale.
Teatru fizic și acrobație de bază
Educația contemporană se confruntă cu provocarea integrării metodelor pedagogice inovatoare care să răspundă nevoilor complexe ale generației actuale de elevi. În contextul unei societăți caracterizate de sedentarism crescut și de reducerea oportunităților de expresie corporală autentică, implementarea disciplinelor opționale care valorifică mișcarea expresivă și creativitatea corporală devine o necesitate educațională prioritară. Teatrul fizic, ca formă artistică care îmbină elementele de performanță scenică cu dezvoltarea abilităților motrice, oferă un cadru pedagogic privilegiat pentru formarea competențelor transversale ale elevilor de liceu.
Dezvoltarea competențelor-cheie la vârsta preșcolară – fundament al formării viitorului absolvent
Educația timpurie reprezintă primul pas în formarea personalității copilului și în dezvoltarea competențelor necesare pentru viață. În grădiniță se pun bazele viitoarelor competențe-cheie, prin activități ludice, experiențe directe și interacțiuni semnificative. Deși termenul „profilul absolventului” este, în mod formal, asociat învățământului obligatoriu, premisele acestuia se construiesc încă din etapa preșcolară, când copilul învață să comunice, să coopereze și să descopere lumea în mod activ.
Incluziunea educațională în sistemul de învățământ românesc: între cadrul normativ și realitatea practicilor educaționale
Incluziunea educațională reprezintă un principiu central al politicilor educaționale contemporane, fiind asociată cu egalitatea de șanse, echitatea și dreptul fundamental la educație. România a integrat acest concept în cadrul legislativ și în documentele sale strategice, asumându-și, la nivel declarativ, construirea unui sistem educațional incluziv. Cu toate acestea, realitatea școlară indică existența unor discrepanțe semnificative între cadrul normativ și practicile educaționale curente. Prezentul articol analizează evoluția conceptului de incluziune educațională, clarifică principalele concepte asociate și examinează critic provocările implementării incluziunii în sistemul educațional românesc, evidențiind necesitatea unei abordări sistemice și coerente.
Stilul managerial în educație: delimitări conceptuale și tipologii de conducere pedagogică
Stilul desemnează un sistem unitar de mijloace de acțiune (de concepție și de execuție) cu un caracter relativ stabil prin care organele decizionale și de execuție contribuie la realizarea obiectivelor.
The Language of Solidarity in the Digital Age
The concept of solidarity has evolved significantly with the advent of the digital age. The internet and digital technologies have transformed how people connect, communicate, and mobilize, leading to new forms of solidarity that transcend geographical boundaries. This paper explores how digital platforms and tools have reshaped solidarity, highlighting the ways in which they foster collective action, mutual support, and a sense of global community.
De la cretă la tabletă – școala în pas cu digitalizarea
Prezentul articol abordează o provocare majoră a sistemului educațional contemporan: integrarea eficientă a tehnologiei digitale în procesul de predare-învățare la nivel primar, într-un context în care simpla dotare cu echipamente nu garantează transformarea pedagogică necesară. Pornind de la recunoașterea limitelor metodelor tradiționale în pregătirea elevilor pentru competențele secolului XXI, lucrarea examinează atât oportunitățile oferite de digitalizare—personalizarea învățării, creșterea motivației, dezvoltarea competențelor transversale—cât și obstacolele sistemice care împiedică implementarea sa echitabilă și eficientă.