Articolul prezintă designul și metodologia unei cercetări privind eficiența managementului activităților extracurriculare în unitățile de învățământ preuniversitar, urmărind modul în care planificarea, organizarea, coordonarea și evaluarea acestor activități contribuie la dezvoltarea competențelor elevilor și la calitatea procesului educațional. Cercetarea este structurată pe cinci obiective SMART, vizând identificarea tipurilor de activități extracurriculare desfășurate, evaluarea gradului de participare și satisfacție a elevilor și cadrelor didactice, analiza aplicării funcțiilor managementului educațional și formularea unor propuneri de îmbunătățire. Demersul investigativ este de tip cantitativ, cu elemente descriptive și explicative, realizat printr-un chestionar online (Google Forms), aplicat unui eșantion de elevi, părinți și cadre didactice. Sunt descrise pe scurt designul cercetării, procedura de colectare a datelor, metodele de analiză statistică și considerațiile etice avute în vedere. Prin articularea unor ipoteze verificabile și a unui instrument de cercetare validat, lucrarea își propune să ofere un cadru metodologic util pentru fundamentarea deciziilor manageriale privind activitățile extrașcolare la nivelul unităților de învățământ.
Dezvoltarea personalității elevilor prin activitățile extrașcolare
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Dificultăți și provocări în managementul activităților extracurriculare
Activitățile extracurriculare reprezintă o componentă esențială a educației moderne, contribuind la dezvoltarea personală, socială și profesională a elevilor. Conform OMEN (2020) , acestea au rolul de a completa curriculumul formal și de a oferi contexte de învățare non-formală, adaptate intereselor și nevoilor elevilor. Cu toate acestea, managementul activităților extracurriculare presupune o serie de dificultăți și provocări care pot afecta calitatea și eficiența lor. Identificarea și gestionarea acestor provocări sunt esențiale pentru asigurarea unui proces educațional coerent și relevant.
De la alfabetizare digitală la IA: Competențe cheie pentru succesul elevilor
Timp de decenii, „alfabetizarea digitală” a însemnat abilitatea de a deschide un calculator, de a edita un document text sau de a trimite un e-mail. Astăzi, această definiție este depășită. Ne aflăm în fața unei schimbări radicale: trecerea de la utilizatorul pasiv de tehnologie la creatorul activ care colaborează cu Inteligența Artificială (IA).
Prevenirea absenteismului și abandonului școlar
Abandonul școlar este o temă de mare actualitate, dată fiind rata mare a acestuia în țara noastră. Pentru a putea interveni eficient trebuie cunoscute cauzele care pot conduce la abandonul școlar.
Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. Cei care abandonează şcoala nu mai sunt ulterior reprimiţi în aceeaşi instituţie educativă şi nu sunt înscrişi într-un program de şcolarizare alternativ.
Profesorul ideal și rolul acestuia
Principalul actor al actului educațional este profesorul. Acesta are o influență majoră nu doar din punct de vedere epistemologic, dar și empiric. Un profesor bun constituie un model pentru elevii săi. Acesta transmite cunoștințele științifice, conform programei școlare în vigoare asociate disciplinei, dar este totodată și un reper moral, căci așa cum spunea B.F. Skinner „Educația este ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat a fost uitat.”
Aplicațiile matematicii în viața cotidiană – între competența matematică și formarea gândirii practice
Matematica reprezintă una dintre componentele fundamentale ale formării intelectuale, având un rol semnificativ atât în dezvoltarea structurilor cognitive, cât și în formarea capacității de a analiza și interpreta realitatea. În contextul educației contemporane, valoarea matematicii nu poate fi redusă la însușirea unor algoritmi și proceduri de calcul, ci trebuie raportată la capacitatea elevului de a utiliza cunoștințele matematice în contexte variate și autentice.
Strategii de literație timpurie în depășirea analfabetismului funcțional: de la decodificarea fonetică la înțelegerea inferențială a textului nonliterar
Tranziția elevilor de la ciclul primar la cel gimnazial evidențiază o criză acută în ceea ce privește competențele de literație, manifestată prin persistența unei decodificări pur mecanice sau fonetice a textelor, în detrimentul procesării cognitive de profunzime. Acest deficit structural definește nucleul analfabetismului funcțional, un fenomen alarmant ce afectează o proporție majoră din populația școlară gimnazială din România și care generează un risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Lucrarea de față propune o optimizare metodologică radicală a demersului didactic prin implementarea unor strategii de literație timpurie, concepute să faciliteze migrarea de la citirea liniară, de suprafață, la comprehensiunea inferențială și evaluarea critică a textului nonliterar și utilitar.
Noua admitere la liceu: competiție pentru unii, dezavantaj pentru alții?
Începând cu anul școlar 2027–2028, liceele ar putea avea posibilitatea de a organiza, după evaluarea națională, propriul concurs pentru ocuparea a cel mult 50% dintre locurile disponibile. Pentru elevi, schimbarea poate părea, la prima vedere, o simplă diversificare a modalităților de admitere. În realitate, ea riscă să introducă o inegalitate profundă între copii: aceeași clasă a VIII-a, același examen național și aceleași rezultate școlare nu vor mai garanta tuturor o competiție desfășurată după aceleași reguli.
Arta dezbaterii la orele de limba română: dezvoltarea gândirii critice prin argumentarea de tip text argumentativ (subiectul I, b)
Redactarea textului argumentativ în cadrul examenului național de bacalaureat (Subiectul I, B) reprezintă un indicator critic al competențelor de gândire logică și analiză critică ale elevilor de liceu [5]. Cu toate acestea, abordările pedagogice tradiționale tind să reducă acest item la o completare formală și mecanică a unor conectori rigizi, un fenomen documentat extensiv în studiile de profil axate pe dificultățile de scriere și lectură analitică la nivel liceal [1]. Lucrarea de față propune o optimizare metodologică a acestui proces prin intermediul unei abordări transdisciplinare, ce fuzionează filologia cu logica aplicată și tehnicile dezbaterilor academice (educational debating). Sunt analizate mecanismele prin care instrumente structurale recunoscute, precum modelul Toulmin și formatul de argumentare A.R.E.E. (Afirmație, Raționament, Exemplu, Explicare), pot fi convertite în strategii de învățare autoreglată și cooperativă [2]. Acest tip de antrenament s-a dovedit eficient în meta-analizele internaționale privind dezvoltarea autonomiei cognitive în disciplinele specifice, oferind elevilor capacitatea de a-și monitoriza și evalua critic propriile raționamente [2, 3].
