Cet article explore le rôle fondamental des stratégies ludiques dans l’enseignement des langues étrangères, en particulier du français langue étrangère (FLE). Partant du constat que le jeu constitue une activité vitale pour le développement cognitif et social de l’enfant, l’article examine comment les approches ludiques peuvent transformer la pratique pédagogique en dépassant la simple dimension récréative pour devenir un véritable levier d’apprentissage. L’analyse met en évidence la capacité du jeu didactique à motiver les apprenants, à réduire les inhibitions face à une langue étrangère, et à favoriser le développement de compétences linguistiques et transversales. Cette réflexion s’inscrit dans une perspective d’innovation pédagogique visant à repenser les modalités d’enseignement-apprentissage pour mieux répondre aux besoins des élèves contemporains.
Dezvoltarea relațiilor sociale ale elevilor prin intermediul activităților din cadrul educației nonformale (Studiu)
Prezentul studiu urmărește modul în care activitățile din cadrul educației nonformale aplicate în învățământul primar îmbunătățesc relațiile sociale dintre școlari. La studiu au participat 15 elevi de clasa a IV-a din mediul rural care au participat la diverse activități extracurriculare, realizând diverse sarcini împreună cu colegii. Rezultatele studiului au evidențiat faptul că activitățile extracurriculare realizate în afara cadrului formal dezvoltă abilități sociale, îmbunătățind relațiile sociale dintre aceștia.
Strategii de dezvoltare a abilităților sociale în învățământul tehnologic: Studiu de caz la clasa a IX-a
Prezentul articol analizează importanța competențelor socio-emoționale în procesul de adaptare a elevilor de clasa a IX-a la mediul liceului tehnologic. Într-un context în care piața muncii pune un accent tot mai mare pe soft skills, școala trebuie să integreze strategii de coeziune a grupului. Lucrarea prezintă un studiu de caz bazat pe tehnici de tip ice-breaking și simulări profesionale, demonstrând impactul acestora asupra climatului școlar și a motivației elevilor.
„Sănătatea se învață”: de la informație, la formarea unor obiceiuri durabile în rândul elevilor
Educația pentru sănătate nu mai poate fi privită astăzi ca o componentă secundară a curriculumului școlar, ci ca o necesitate fundamentală într-o societate în care copiii și adolescenții sunt expuși constant unor riscuri legate de alimentație, sedentarism, stres, consum de substanțe sau utilizarea excesivă a tehnologiei.
În experiența mea la clasă, am constatat că informația teoretică, deși importantă, nu este suficientă pentru a produce schimbări reale în comportamentul elevilor. Transformarea cunoștințelor în obiceiuri sănătoase presupune implicare, exercițiu, reflecție și parteneriat între școală, familie și comunitate.
Mai întâi caracterul. Rolul opționalului de Religie în formarea morală a elevilor din ciclul primar și gimnazial
Prezentul articol explorează contribuția disciplinei opționale Religie la dezvoltarea caracterului moral al elevilor din învățământul primar și gimnazial, pornind de la premisa că educația autentică prioritizează formarea virtuților înainte de transmiterea informației. Prin analiza fundamentelor biblice, a modelelor hagiografice și a exemplelor din patrimoniul cultural românesc, studiul argumentează că opționalul de Religie constituie un spațiu pedagogic distinct pentru cultivarea discernământului moral, a responsabilității personale și a valorilor prosociale. Având în vedere contextul contemporan marcat de relativism valoric și presiuni ale culturii performanței imediate, articolul evidențiază relevanța unei abordări educaționale centrate pe formarea caracterului prin intermediul narațiunilor biblice, al reflecției etice ghidate și al modelelor de virtute. Demersul se adresează atât cadrelor didactice care predau Religia, cât și decidenților curriculari interesați de dimensiunea formativă a educației religioase în școala românească.
Educația incluzivă – între diversitate, echitate și inovație pedagogică. Studiu aplicativ interdisciplinar la clasa a III-a (mediul rural)
Prezentul studiu analizează implementarea principiilor educației incluzive într-o clasă a III-a din mediul rural, formată din 16 elevi, dintre care un elev cu cerințe educaționale speciale (dislexie și tulburări de limbaj). Cercetarea valorifică metodologia proiectului interdisciplinar, fișe diferențiate, portofoliul educațional, jocul didactic și utilizarea TIC. Rezultatele indică progres în fluența citirii, creșterea implicării școlare, îmbunătățirea performanțelor și dezvoltarea climatului socio-emoțional pozitiv.
Valențele didactice ale modelării matematice: De la algoritm la competențe transdisciplinare în învățământul preuniversitar
Din experiența mea ca profesor de matematică pentru elevii din clasele V-XII, o problemă des întâlnită este convingerea elevilor de importanța matematicii. Adesea, școala este văzută ca o serie de formule fără legătură cu viața reală, ceea ce poate reduce interesul elevilor. Dar, matematica nu înseamnă doar calcule complicate, ci și abilitatea de a înțelege lumea. Ca profesori, trebuie să transformăm teoremele în instrumente utile pentru a analiza ce se întâmplă în jurul nostru. În continuare, voi analiza cum putem folosi modelele matematice pentru a conecta școala cu viața de zi cu zi.
Importanța cunoașterii și aplicării limbii române literare
Articolul de față abordează problematica cultivării limbii române în contextul învățământului gimnazial, pornind de la constatarea că exprimarea elevilor prezintă abateri frecvente și sistematice de la norma literară, amplificate în ultimii ani de comunicarea digitală și de utilizarea extensivă a dispozitivelor tehnologice. Sunt analizate principalele tipuri de greșeli identificate în producțiile scrise și orale ale elevilor – fonetice, ortografice, gramaticale și lexicale –, precum și cauzele acestora: necunoașterea normelor, comoditatea, superficialitatea, teribilismul juvenil și hipercorectitudinea. În a doua parte, articolul propune un set de bune practici didactice menite să sprijine promovarea limbii literare în rândul elevilor de gimnaziu, cu relevanță directă pentru formarea competenței de comunicare în limba maternă și pentru performanța la examenele naționale.
Studiu privind înțelegerea și descifrarea textelor nonficționale, modalitate de reducere a analfabetismului la elevii de liceu
Textele nonficționale fac apel la competențe specifice de decodificare: abilitatea de a înțelege texul, capacitatea de a identifica informații relevante pentru înțelegerea mesajului, de a înțelege structuri logice complexe, de a interpreta termenii specifici domeniului de care aparține textul și de a aplica informația într-un context sau altul. Într-o perioadă caracterizată de multe informații și de diversitatea surselor de cunoaștere, oamenii se confruntă zilnic cu o varietate de texte, de la articole științifice, la instrucțiuni tehnice, medicale, texte jurnalistice și texte de pe diferitele rețele sociale.
Studiu despre contribuția exercițiilor și tehnicilor de argumentare la dezvoltarea comunicării asertive și persuasive în gimnaziu
Disciplina opțională Exerciții și tehnici de argumentare, destinată clasei a VIII-a, se desfășoară pe durata unui an școlar, câte o oră pe săptămână, și reprezintă o oportunitate pentru elevi de a-și dezvolta abilități esențiale de comunicare, gândire critică și exprimare persuasivă. Această disciplină completează programa de Limba și literatura română, oferind elevilor șansa de a dobândi competențe complementare celor din trunchiul comun, prin învățarea și aplicarea tehnicilor de argumentare atât în contexte scrise, cât și orale.