Le présent article propose un scénario didactique fondé sur une approche de didactique intégrée pour l’enseignement des adjectifs possessifs en français langue étrangère (FLE) auprès d’apprenants roumanophones. Face aux difficultés récurrentes d’acquisition liées aux interférences linguistiques entre le roumain et le français, notamment dans l’expression de la possession, cette démarche pédagogique exploite de manière structurée les connaissances métalinguistiques des apprenants en langue maternelle comme levier d’apprentissage. En s’appuyant sur une analyse contrastive explicite et sur l’utilisation de textes littéraires authentiques (poésie d’Eminescu, extraits romanesques), le scénario vise à développer la conscience linguistique des apprenants tout en renforçant leur motivation par une approche interculturelle. L’article décrit les étapes concrètes du travail en classe, de l’activité de brise-glace à la production langagière, et met en évidence la plus-value d’une démarche qui non seulement améliore la précision grammaticale, mais contribue également à la formation de compétences métalinguistiques transférables et à une meilleure compréhension des systèmes linguistiques en contact.
Portret de personaj prin interviu
Actanţii permanenţi și activi ai actului educațional din cadrul unei instituții școlare sunt cadrul didactic şi elevul. În consecință, profilul profesional al profesorului, dar și profilul comportamental și psihologic al elevului sunt influenţate de „schimbare”. Noțiunea de „schimbare” presupune apariţia unor abordări inovative ale actului educațional, în defavoarea unor activități educative ce stau sub semnul tradiţionalului. Orice cadrul didactic trebuie să-şi însuşească actualele deziderate ale învăţământului, trebuie să cunoască şi să actualizeze rolurile prevăzute de noua paradigmă educaţională: mediator, moderator, facilitator al desfăşurării activităţilor instructiv-educative.
Învățarea centrată pe elev în învățământul primar. Strategii și aplicații practice
Învățarea centrată pe elev reprezintă o abordare pedagogică modernă care pune copilul în centrul procesului de predare-învățare, valorificând nevoile, ritmul și stilurile individuale de învățare. Această metodă se concentrează pe dezvoltarea autonomiei elevului, pe stimularea curiozității și a gândirii critice, precum și pe implicarea activă a acestuia în procesul educațional (Tomlinson, 2014, p. 22). În ciclul primar, abordarea centrată pe elev contribuie la formarea competențelor de bază și la dezvoltarea personalității armonioase a copilului, oferind contextul necesar pentru învățarea semnificativă și durabilă.
Utilizarea platformelor cu simulări ale unor fenomene în lecțiile de fizică
Utilizarea tehnologiei digitale în educație a devenit o componentă esențială a procesului didactic modern, iar în domeniul științelor exacte, precum fizica, platformele cu simulări de fenomene aduc o contribuție de neînlocuit. Aceste instrumente digitale transformă metodele tradiționale de predare-învățare, oferind elevilor posibilitatea de a explora concepte complexe într-un mediu sigur, interactiv și vizual.
Educația – factor determinant al dezvoltării psihoindividuale a preșcolarului
Educația reprezintă un proces complex, continuu și conștient, care vizează formarea și perfecționarea capacităților, abilităților și atitudinilor umane. La vârsta preșcolară, perioada cuprinsă între 3 și 6 ani, copilul traversează etape esențiale de dezvoltare psihoindividuală – afectivă, cognitivă, socială și motrică. În această etapă, educația timpurie nu este doar utilă, ci indispensabilă pentru configurarea comportamentului, personalității și potențialului viitor al copilului.
Prevenirea violenței în școală prin cultivarea armoniei
Abordarea violenței școlare prin cultivarea armoniei reprezintă o strategie educativă sustenabilă, deoarece aceasta nu se mulțumește să stopeze conflictele vizibile, ci intervine direct asupra rădăcinilor comportamentului agresiv. Cultivarea armoniei transformă școala dintr-o instituție de transmitere a informațiilor într-o comunitate de suport.
Dezvoltarea inteligenței emoționale la elevii din clasele primare. Exemple de bune practici
Inteligența emoțională reprezintă un ansamblu de competențe care vizează capacitatea individului de a-și recunoaște, înțelege și gestiona propriile emoții, precum și de a relaționa eficient cu ceilalți. În context educațional, dezvoltarea inteligenței emoționale încă din ciclul primar are un rol esențial în formarea personalității copilului și în facilitarea adaptării acestuia la mediul școlar (Goleman, 2008, p. 43). Școala primară constituie cadrul optim pentru formarea acestor competențe, întrucât elevii se află într-o etapă de dezvoltare emoțională intensă.
O nouă provocare. Ziua Internațională a Cititului Împreună 2026
Prezentul articol documentează participarea elevilor din clasele I A și a VI-a A la ediția 2026 a Zilei Internaționale a Cititului Împreună (ZICI), eveniment global de promovare a literației și a alfabetizării ca drept fundamental. Activitatea, organizată în parteneriat între cadrele didactice ale instituției, a urmărit dezvoltarea competențelor de lectură și a abilităților de comunicare orală prin lectura cu voce tare, povestirea colaborativă și crearea de narațiuni originale. Prin utilizarea unor texte literare diverse și a tehnicilor de lectură interactivă, elevii au fost implicați în experiențe de învățare semnificativă care au valorificat atât dimensiunea cognitivă (comprehensiunea textului, creativitatea narativă), cât și cea socio-emoțională (empatia, construirea identității, coeziunea comunitară). Proiectul ilustrează potențialul evenimentelor internaționale de promovare a lecturii ca instrumente de dezvoltare curriculară și de consolidare a culturii organizaționale școlare axate pe literație.
Studiu de caz privind aplicarea metodelor activ-participative în procesul de predare-învățare-evaluare a romanului românesc interbelic
Mediul educațional actual impune o reevaluare a metodologiilor didactice tradiționale, în special în domeniul predării literaturii române. Romanul interbelic, cu polivalența sa tematică și stilistică, reprezintă o provocare pedagogică, dar și un avantaj de a dezvolta competențe critice și creative la elevi. Metodele activ-participative au demonstrat o eficiență remarcabilă în transformarea elevului din receptor pasiv în participant activ la procesul de învățare. În stabilirea utilizării metodelor activ-participative prin care se poate analiza romanul interbelic, se urmăresc avantaje şi progrese în învăţare. Cultivarea spiritului de observaţie, atenţia, precizia, rigoarea, răbdarea, sârguinţa, tenacitatea conduc la creşterea interesului şcolar.
Mai mult decât matematică
Să fii profesor de matematică într-o comunitate vulnerabilă înseamnă să înțelegi, înainte de orice ecuație, că te lupți cu o necunoscută mult mai mare: viitorul unor copii care pornesc în viață cu un bagaj social și economic extrem de greu de purtat. Zilnic, pășesc în sala de clasă și mă întâlnesc cu priviri curioase, dar adesea obosite, ale unor elevi care vin din familii de romi unde alfabetizarea este, din păcate, o barieră încă prezentă între generații.
