Dans cet article, je propose une réflexion sur l’expérience éducative spécifique du Lycée des Arts de Brăila, vue de l’intérieur, depuis ma position d’enseignante qui accompagne quotidiennement les élèves dans leur parcours de formation. Au-delà des apparences d’un environnement scolaire atypique et stimulant, j’interroge ce que signifie réellement apprendre dans un contexte où le talent, la discipline et la culture générale se conjuguent pour former non seulement des artistes, mais des personnes à part entière. Cet article invite ainsi à repenser la valeur pédagogique des filières artistiques dans le système éducatif.
Învățarea cititului la clasa I – baze pentru succesul școlar
Învățarea cititului în clasa I reprezintă un moment de referință în parcursul educațional al copilului. Este etapa în care elevul face trecerea de la limbajul oral la cel scris și începe să descopere sensul și utilitatea lecturii. Din experiența directă la clasă, pot afirma că acest proces este complex, solicitant și profund influențat de particularitățile fiecărui copil.
Prevenirea abandonului școlar la preșcolari
Educația timpurie reprezintă fundamentul dezvoltării copilului și are un rol esențial în formarea competențelor cognitive, emoționale și sociale. Participarea constantă la grădiniță contribuie la adaptarea copiilor la mediul educațional și la pregătirea pentru școală. Deși termenul de abandon școlar este asociat mai frecvent cu ciclul primar sau gimnazial, primele semne ale acestui fenomen pot apărea încă din perioada preșcolară. Absențele frecvente, lipsa interesului pentru activitățile educaționale sau dificultățile de adaptare pot indica un risc crescut de abandon în etapele ulterioare ale educației. Din acest motiv, prevenirea abandonului școlar trebuie să înceapă încă din grădiniță.
O nouă abordare a opționalelor pentru învățământul primar, gimnazial și liceal
Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii. Modalitatea de elaborare, alegere și aprobare a opționalelor se vrea mai flexibilă și mai relevantă, iar implicarea și ”vocea” elevilor să se facă mai mult simțită. CDEOȘ permite școlilor să își creeze propriul proiect curricular pentru dezvoltarea competențelor în acord cu profilul de formare al absolventului din învățământul preuniversitar, adaptat la resursele școlii și nevoile comunității, în limita numărul de ore stabilit prin planurile-cadru.
The Vocative from the Contemporary Romanian Language, a Mark of Updating the Allocutivity in the Spontaneous Conversation
The study of vocative forms in contemporary Romanian represents a valuable pedagogical resource for language education, offering teachers and students a framework for understanding the intricate relationship between grammatical structure, social context, and communicative practice. This article examines the allocutive functions of the vocative case in spontaneous Romanian conversation, drawing on corpus data (IVLRA, CORV, CoRoLa) and situated within Eugen Coșeriu’s variationist theoretical framework. By analysing diatopic and diastratic variation in vocative forms across different Romanian dialectal regions, the study provides descriptive insight into how speakers select linguistic means in varied communicative situations. For educators, this analysis underscores the importance of integrating sociolinguistic and pragmatic dimensions into Romanian language teaching, moving beyond normative grammar towards a more nuanced understanding of language as a living, context-dependent system.
Conceptul de problemă și rolul ei în învățarea matematicii
Noțiunea de problemă are un conținut larg, cuprinzând o gamă variată de preocupări și acțiuni în diferite domenii. „A rezolva o problemă – spune George Pólya – înseamnă a găsi o ieșire dintr-o dificultate, înseamnă a găsi o cale de-a ocoli un obstacol, de a atinge un obiectiv care nu este direct accesibil. A găsi soluția unei probleme este o performanță specifică inteligenței, iar inteligența este apanajul specific speciei umane; se poate spune că, dintre toate îndeletnicirile omenești, cea de rezolvare a problemelor este cea mai caracteristică.”
Strategii pedagogice pentru stimularea motivației elevilor prin activități specifice educației muzicale
Motivația elevilor reprezintă un factor determinant al eficienței procesului instructiv-educativ. În cadrul disciplinei educație muzicală, utilizarea unor strategii didactice adecvate poate contribui semnificativ la creșterea interesului, implicării și performanței școlare. Articolul de față evidențiază modalități concrete prin care activitățile muzicale pot deveni instrumente eficiente de stimulare a motivației intrinseci și extrinseci.
Studiu de caz privind intervenția timpurie în tulburările instrumentale (Clasa I)
În clasa I, copilul trece de la joc la activitatea de învățare structurată. Tulburările instrumentale la această vârstă se manifestă adesea prin dificultăți de conștiință fonologică (capacitatea de a manipula sunetele în cuvinte) și prin deficiențe de orientare spațială pe foaia de hârtie.
Socializarea elevilor în școală
În linii generale, socializarea se defineşte ca fiind procesul complex prin intermediul căruia individul, în interacţiune cu semenii săi, acumulează deprinderi, cunoştinţe, valori, norme, comportamente şi atitudini privitoare la condiţiile existenţei sale în cadrul societăţii. Conduitele sociale dezirabile, indiferent de gradul lor de complexitate, nu apar şi nu sunt puse în joc de la sine ci sunt rezultatul învăţării acestora ca urmare a derulării acţiunii educaţionale.
Consolidarea relației dintre școală/ grădiniță și comunitate
Relațiile extinse ale grădiniței cu mediul socio-educațional contribuie la asigurarea eficienței și optimizării procesului educațional. Grădinița/școala putem spune că este un centru de educație care lucrează în beneficiul copiilor, al familiilor lor și al comunității. Implicarea comunității și conștientizarea problematicii învățământului pot duce la atragerea de sponsorizări și la implicarea instituțiilor comunității în acțiuni concrete. Astfel, instituția este percepută în comunitate ca un mediu integrativ care ajută la prevenirea marginalizării sociale și oferă șansa la educație pentru toți copiii.
