EDICT
Revista educației
ISSN: 1582-909X
   

www.edict.ro
Colegiul de redacție
Editori
 
Propune un articol
Cumpără ultimul număr
Abonament la EDICT

nr. 7 / 2004


Proiectul - metodă de evaluare interdisciplinară

Elena Apăștinii
Școala Nr. 13 Botoșani

Motto:
"Copilul trebuie învățat să-și folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar și pentru a privi; urechile , nu numai pentru a auzi, dar și pentru a asculta cu atenție; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci și pentru a pipăi și a le simți".
Lonwenfeld

Și metodele, modelele, componentele sau strategiile de învățământ îmbătrânesc, ca și oamenii. Într-o lume supusă unei singure legi, paradoxal stabile - cea a schimbării - învățământul nu poate face excepție.

Un mod de a conferi deschidere și viață muncii noastre este și acesta al exercițiului interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metodă complementară sau alternativă de evaluare. Acesta oferă elevilor posibilitatea de a demonstra ce știu, dar, mai ales, ceea ce știu să facă, adică să le pună în valoare anumite capacități. Realitatea practicii noastre profesionale ne învață că el nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumusețe și viață învățării școlare, fiind și posibilă și necesară.

Proiectul ca instrument de evaluare:

  • se desfășoară pe o perioadă de timp de câteva zile sau câteva săptămâni;
  • începe în clasă prin precizarea temei, definirea și înțelegerea sarcinilor de lucru, continuă în clasă și acasă și se încheie în clasă prin prezentarea unui raport despre rezultatul obținut și expunerea produsului realizat;
  • poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup;
  • trebuie organizat riguros în etape, ca orice muncă de cercetare;
  • facilitează transferul de cunoștințe prin conexiuni interdisciplinare;

Metoda proiectului presupune parcurgerea unor pași, de la pregătirea acestuia, la evaluare:

1. Pregătirea proiectului
- învățătorul împreună cu elevii vor decide câteva repere care se pot formula prin întrebări ce pot dirija dimensiunea evaluativă;

a) pe ce se va centra demersul evaluativ:
- pe produs final?
- pe proces?
- pe ambele?

b) ce rol va avea învățătorul:
- consilier permanent al elevului?
- doar evaluator final?
- coordonator al întregii activități?

c) care este statutul resurselor implicate în derularea proiectului:
- sunt puse de la început la dispoziția elevului?
- sunt identificate pe parcurs?
- sunt comune pentru toți elevii?

d) există o anumită structură:
- propusă?
- impusă de învățător?
- aleasă de elevi?

e) există niște caracteristici ale produsului final obligatorii pentru toți elevii?

2. Stabilirea ariei de interes și a tematicii proiectului - discutată și negociată între învățător și elevi (Trebuie să fie adecvată relevanței scopului și obiectivelor pe care proiectul și le propune din perspectiva specificului disciplinei respective).

3. Stabilirea premiselor inițiale, cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale investigației, tipul de informații de care au nevoie. Elevul poate să-și stabilească un set de întrebări esențiale care vor fixa elementele cheie ale proiectului.

4. Identificarea și selectarea resurselor materiale (altele decât cele date suport).

5. Precizarea elementelor de conținut ale proiectului (pentru prezentarea în scris sau orală)
- Pagina de titlu (tema, autorii/autorul, clasa, școala, perioada de elaborare)
- Cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.)
- Argumentul
- Dezvoltarea elementelor de conținut (pliante, postere, diagrame, citate, desene, cântece)
- Concluzii (elemente de referință desprinse din studiul temei)
- Bibliografia
- Anexa (toate materialele importante rezultate)

Am realizat cu elevii clasei a IV-a, în cadrul orelor de Limba și literatura română, proiectul de evaluare interdisciplinară "Ștefan cel Mare și Sfânt - 500". Am plecat în elaborarea proiectului de la următoarele materiale/ activități suport:

  1. legenda în proză "Ștefan cel Mare și Sfânt și Vrâncioaia" de Al. Vlahuță
  2. legendele în versuri "Daniel Sihastru" și "Muma lui Ștefan cel Mare" de D. Bolintineanu
  3. legenda în proză "Stejarul din Borzești" de E. Camilar
  4. poezia - cântec "La înmormântarea lui Ștefan" de Șt.O. Iosif
  5. cântec popular "Ștefan, Domn!"
  6. excursia pe itinerariul: Suceava (Cetatea de Scaun, Sala tronului) - Putna (Mănăstirea, mormântul lui Ștefan, Muzeul)
  7. vizită la Muzeul Județean de Istorie Botoșani (sala "Ștefan cel Mare și Sfânt - 500")
  8. vizită la biblioteca școlii (consultarea volumelor ce vizau tema dată)
  9. desene colective (ilustrarea unor lecturi din cele date suport; benzi desenate)
  10. compuneri ale elevilor.

Am stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, învățătorul fiind permanent consilier și evaluator final, fără să neglijez părerea elevilor. Se va lucra pe patru grupe cu câte 6 și 7 elevi, cu lideri de grupă și cu teme date pentru fiecare grupă.

Timpul de lucru: 3 săptămâni

Grupele vor aduna materiale separat, în câte o mapă care, apoi, va forma un capitol din întreg proiectul.

Temele grupelor:
Grupa I - "Ștefan cel Mare în istoria românilor"
Grupa a II-a - "Portretul fizic și moral al lui Ștefan"
Grupa a III-a - "Figura lui Ștefan cel Mare în literatura română"
Grupa a IV-a - "Pe urmele marelui Ștefan"

Obiectivul general a fost acela de a reconstitui, de a recapitula, de a aprofunda și a evalua momentele semnificative din viața și activitatea lui Ștefan cel Mare, prin prisma lecturilor studiate și întocmirea unui portofoliu "Ștefan cel Mare și Sfânt - 500".

Pentru evaluare am stabilit timpul de lucru de 2 ore, elevii fiind așezați în grupe dispuse astfel încât fiecare să se poată privi în față cu toți ceilalți; să aibă cărți de vizită pe masă și mapa cu produsul final.

Clasa a fost amenajată corespunzător, expunându-se o parte din materialele ilustrative sugestive - create de elevi: planșă cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date semnificative sau expresii literare, desene colective reprezentând lecturi studiate, benzi desenate, compuneri, reportaje de excursie, afișe pentru "Anul Ștefan", etc.

Elevii au fost sfătuiți ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să aducă completări și să completeze o fișă de observație pentru fiecare elev cu cerințele: vorbește corect în propoziții; prezintă material bogat și edificator, este activ, povestește frumos, citește corect, expresiv, respectă cerința dată, aduce noutăți, este original.

Grupele au rezolvat tema propusă foarte ingenios, folosind o varietate de surse informaționale, cu argument și suport bine realizat.

Produsele finale, pentru fiecare grupă au fost:

Grupa I:
1. bibliografie;
2. tablou "Ștefan cel Mare";
3. album de vederi "Ștefan cel Mare în istorie";
4. poster - anii de domnie, lupte importante, ctitorii, locul de veci; canonizare;
5. calendar ortodox 2004 - "Ștefan cel Mare și Sfânt";
6. fragmente din lecturi istorice scoase de pe Internet (fiecare elev a avut contribuția sa la expoziție);
7. cântecul "Ștefan, Ștefan Domn!"

Grupa a II-a:
1. bibliografie;
2. proză - portretul fizic și moral al domnitorului făcut de cronicarii vremii;
3. poster - expresii din lecturi studiate care argumentează trăsăturile fizice și morale ale lui Ștefan;
4. schemă - trăsături fizice și morale reieșite din lecturile studiate;
5. desene realizate de elevi, individual și colectiv, reprezentând portretul lui Ștefan ( copil și domnitor);
6. compuneri - creații ale elevilor pe tema dată: "Soarele Moldovei", "Ștefan domn";
7. argument pentru canonizarea domnitorului.

Grupa a III-a:
1. bibliografie;
2. poster - titluri de lecturi literare ce-l prezintă pe marele domnitor;
3. dramatizare "Daniel Sihastru";
4. benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, povești ilustrate;
5. expoziție de carte cu prezentarea fiecăreia;
6. cântec "La înmormântarea lui Ștefan"- versuri de Șt. O. Iosif

Grupa a IV-a:
1. reportaje, note de călătorie;
2. itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat;
3. afișe pentru acțiuni "Anul Ștefan";
4. pagină de revistă "Anul Ștefan";
5. rebusuri create de elevi;
6. concurs "Cine știe câștigă"- întrebări posibile;
7. postere "Ștefan în orașul nostru"

Toate materialele au fost prezentate cu mult curaj individual sau în grup de către elevi, cu o coordonare a liderului de grup, punându-i pe elevi în situația de a argumenta pertinent orice afirmație, de a da explicații, de a pune întrebări și nu în ultimul rând, de a face judecăți de valoare.

Fiecare elev a fost pus în situația de a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua și de a contribui la întocmirea portofoliului final "Ștefan cel Mare și Sfânt - 500" dovedind că, interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă.

Evaluarea finală s-a făcut pe descriptori de performanță și cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ, lăsând și elevii să-și spună părerea.

S-a dovedit astfel că, proiectul ca metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potențial formativ, superior celorlalte metode de evaluare.

În concluzie, folosind această metodă de evaluare interdisciplinară am pus elevul să caute, să sintetizeze, să asocieze, să compare și nu în ultimul rând, să-și scoată din "cutiuțele" minții lor cunoștințele, indiferent la ce disciplină au fost dobândite.


Bibliografie:

1. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Iași, Ed. Polirom, 1996, pag.77-79

2. MEC - S.N.E.E. Ghid de evaluare pentru învățământul primar . București, 1999, pag.17-18

3. Perspective - Revista de Didactica Limbii și Literaturii Române, Nr.2/2001, Cluj, Casa Cărții de Știință, pag.44

4. Ungureanu, Adalmina, Metodica studierii Limbii și literaturii române, Iași, Ed.AS'S, 2003, pag.91-97


Citare:
Apăștinii, Elena. Proiectul - metodă de evaluare interdisciplinară. Apărut în: EDICT - Revista educației, nr. 7/2004. București: Editura Agata. Disponibil online: http://www.edict.ro.

 
EDICT - Revista educației
ISSN: 1582-909X
Copyright: Editura Agata ®
2000-2004

  Gazduire site: HostX [oferte de hosting]